2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRONZAT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit2. – V. bronza. Cf. fr. bronzé.
BRONZAT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit2. – V. bronza. Cf. fr. bronzé.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bronzat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: bronza] 1-2 Bronzare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bronzat2, ~ă a [At: BRĂESCU, V. 73 / Pl: ~ați, ~e / E: bronza] 1 Acoperit cu bronz sau cu ceva care imită bronzul. 2 De culoarea bronzului. 3 (D. piele) Colorat în arămiu în urma expunerii la soare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bronzat, -ă adj. 1 (despre obiecte) Care a fost acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2 (despre ten, față, corp etc.) Cu pielea înnegrită (de soare, vînt etc.); (despre piele) care s-a înnegrit (la soare, la vînt etc.). ◊ Ext. (despre oameni) Om bronzat. ♦ Ext. (despre păr) Care și-a modificat culoarea sub acțiunea razelor solare. Firul de păr blond și puțin bronzat al Adelei (IBR.). • pl. -ți, -te. /v. bronza; cf. fr. bronzé.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRONZAT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre piee, p. ext. despre persoane) Cu pielea pîrlită, arsă, înnegrită (de soare, vînt etc.). Pe fața bronzată a omului se vede mulțumirea. CAMILAR, TEM. 50. Temistocli, vechi căpitan de lungă cursă, bronzat, cu barba neagră de abanos, cu șapca pe ceafă, își povestea tinerețea. BART, E. 26.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRONZAT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită (de soare, vînt, etc.). – V. bronza.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
bronzat a. de coloarea bronzului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*bronzát, -ă adj. (fr. bronzé). Fig. De culoarea bronzuluĭ, arămiŭ: față bronzată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRONZA, bronzez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. – Din fr. bronzer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRONZA, bronzez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. – Din fr. bronzer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bronza vt [At: DA / Pzi: ~ zez / E: bronz + -a] 1 A acoperi cu o pojghiță de bronz sau de ceva care imită bronzul. 2 A da unui obiect culoarea bronzului. 3 (D. piele) A căpăta culoarea bronzului în urma expunerii la soare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bronza vb. I. 1 tr. (compl. indică obiecte metalice, lemn etc.) A acoperi cu un strat subțire (de vopsea) de bronz pentru a proteja contra coroziunii sau pentru a da un aspect plăcut, un reflex metalic etc. 2 tr., refl. A deveni sau a face să devină arămiu; a (se) înnegri în urma expunerii la soare sau la vînt. ◊ Ext. (despre oameni). Un tînăr care se bronzează la soare. • prez.ind. -ez. /<fr. bronzer.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRONZA, bronzez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre soare, vînt; cu privire la piele, p. ext. la persoane) A înnegri, a pîrli, a arde (făcînd să capete o culoare arămie, ca a bronzului oxidat). L-a bronzat soarele și vîntul. ▭ În mijlocul unei vii frumoase, un om puternic și sănătos, ars de soare și bronzat de toate vînturile. ANGHEL, PR. 56.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRONZA, bronzez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre soare, vînt) A pîrli, a înnegri, a arde pielea corpului omenesc. ◊ Refl. S-a bronzat la plajă. – Fr. bronzer.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRONZA vb. I. 1. tr. A acoperi cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz (un obiect etc.) 2. tr., refl. A (se) pîrli, a (se) înnegri, a (se) colora (la piele) ca bronzul. [Cf. fr. bronzer, it. bronzare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRONZA vb. I. tr. 1. a acoperi cu un strat de (vopsea de) bronz. 2. a da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici). II. tr., refl. (despre oameni) a (se) pârli, a (se) înnegri (de soare, de vânt etc.). (< fr. bronzer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A BRONZA ~ez tranz. 1) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de bronz; a spoi cu bronz. 2) A face să se bronzeze; a pârli; a înnegri. /<fr. bronzer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE BRONZA mă ~ez intranz. A se înnegri la soare; a se pârli. /<fr. bronzer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bronzà v. a da coloarea bronzului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*bronzéz v. tr. (fr. bronzer). Acoper cu o culoare ca de bronz oxidat. Fig. Pîrlesc: soarele bronzează fața.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bronza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bronzez, 3 bronzează; conj. prez. 1 sg. să bronzez, 3 să bronzeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bronza (a ~) vb., ind. prez. 3 bronzează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bronza vb., ind. prez. 1 sg. bronzez, 3 sg. și pl. bronzează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BRONZAT adj. înnegrit, negru, pârlit, prăjit, (reg.) pârjolit. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BRONZAT adj. înnegrit, negru, pîrlit, prăjit, (reg.) pîrjolit. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRONZA vb. a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pârli, a (se) prăji, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, la mare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BRONZA vb. a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pîrli, a (se) prăji, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, la mare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BRONZÁTĂ (< bronza) s. f. (ZOOT.) Rasă de curci cu dezvoltare corporală mare (8-10 kg curcile și 15-20 kg curcanii) și producție bună de ouă (60-80 pe an).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
bronzat, bronzatăadjectiv
- 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- Pe fața bronzată a omului se vede mulțumirea. CAMILAR, TEM. 50. DLRLC
- Temistocli, vechi căpitan de lungă cursă, bronzat, cu barba neagră de abanos, cu șapca pe ceafă, își povestea tinerețea. BART, E. 26. DLRLC
-
etimologie:
- bronza DEX '98 DEX '09
- bronzé DEX '98 DEX '09
bronza, bronzezverb
- 1. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. A da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici). MDN '00
- 3. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- L-a bronzat soarele și vântul. DLRLC
- În mijlocul unei vii frumoase, un om puternic și sănătos, ars de soare și bronzat de toate vînturile. ANGHEL, PR. 56. DLRLC
-
etimologie:
- bronzer DEX '09 DEX '98 DN