6 definiții pentru împătra
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
împătra vi [At: I. CR. III, 119 / Pzi: ~rez / E: ml *impatrare] (Reg) A da de bucluc.
ÎMPĂTRA, împătrez, vb. I. Intranz. (Rar) A o sfecli. – Lat. *impatrare (= impetrare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
împătréz v. tr. (lat. impetro, -áre, a căpăta). Olt. Fam. Am împătrat-o, am sfeclit-o, mĭ-am căpătat-o, am pățit-o!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPĂTRA vb. v. păți.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împătra vb. v. PĂȚI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
împătra (-atru, împătrat), vb. – A rămîne cu buzele umflate, a fi dezamăgit. – Var. pătra. Lat. patrāre „a executa”, probabil cu sensul lui impetrāre „a obține” (Bogrea, Dacor, I, 258; DAR; REW 4306a; Rosetti, I, 167); pentru semantism, cf. a o căpăta „a da greș”. Cuvînt rar (var. numai la Șincai, unde poate fi latinism), arareori folosit la moduri personale, poate fi astfel încît conjugarea sa nu ni se pare sigură.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|