14 definiții pentru încleiere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCLEIERE, încleieri, s. f. Acțiunea de a (se) încleia și rezultatul ei; încleială. – V. încleia.

ÎNCLEIERE, încleieri, s. f. Acțiunea de a (se) încleia și rezultatul ei; încleială. – V. încleia.

încleiere sf [At: POLIZU / V: ~iare, încleire / Pl: ~ri / E: încleia] 1 Fixare, lipire cu clei Si: încleiată (1), încleiat1 (1), (înv) încleitură, (reg) încleioșare (1), încleioșeală (1). 2 (Pex) Lipire. 3 Murdărire cu clei Si: încleiată (3), încleiat1 (3), (reg) încleioșare (2), încleioșeală (2). 4 Devenire cleios Si: încleiată (4), încleiat1, (reg) încleioșare (3), încleioșeală (3). 5 Încleștare (a fălcilor) Si: încleiată (5), încleiat1 (5). 6 Înțepenire a limbii Si: încleială (6), încleiat1 (6). 7 Tratare a diferitelor produse semifabricate cu soluții coloidale sau de amidon pentru a le face impermeabile.

ÎNCLEIERE s. f. Acțiunea de a (se) încleia și rezultatul ei. Variantă: încleire s. f.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încleiere s. f., g.-d. art. încleierii; pl. încleieri

încleiere s. f., g.-d. art. încleierii; pl. încleieri

încleiere s. f., g.-d. art. încleierii; pl. încleieri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCLEIERE s. 1. lipire, lipit, (rar) încleială. (~ unui obiect.) 2. (TEHN.) ancolare.

ÎNCLEIERE s. 1. lipire, lipit, (rar) încleială. (~ unui obiect.) 2. (TEHN.) ancolare.

Încleiere ≠ descleiere, dezlipire

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ÎNCLEIÉRE (< încleia) s. f. 1. Operație de îmbinare nedezmembrabilă cu clei a două piese din materiale hidrofile (lemn, hârtie etc.); lipire cu clei. 2. Operație care constă în îmbibarea hârtiei (în masă sau la suprafață) cu o emulsie sau soluție specială, care îi conferă impermeabilitate, rezistență la absorbția cernelurilor, rigiditate, rezistență mecanică etc. 3. Operație de acoperire a fibrelor de urzeală cu o peliculă subțire de substanțe cleioase (făină, amidon etc.), executată în scopul măririi netezimii și a rezistenței la solicitări mecanice și la frecare.

Intrare: încleiere
încleiere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încleiere
  • ‑ncleiere
  • încleierea
  • ‑ncleierea
plural
  • încleieri
  • ‑ncleieri
  • încleierile
  • ‑ncleierile
genitiv-dativ singular
  • încleieri
  • ‑ncleieri
  • încleierii
  • ‑ncleierii
plural
  • încleieri
  • ‑ncleieri
  • încleierilor
  • ‑ncleierilor
vocativ singular
plural
încleire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încleire
  • ‑ncleire
  • încleirea
  • ‑ncleirea
plural
  • încleiri
  • ‑ncleiri
  • încleirile
  • ‑ncleirile
genitiv-dativ singular
  • încleiri
  • ‑ncleiri
  • încleirii
  • ‑ncleirii
plural
  • încleiri
  • ‑ncleiri
  • încleirilor
  • ‑ncleirilor
vocativ singular
plural
încleiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încleiare
  • ‑ncleiare
  • încleiarea
  • ‑ncleiarea
plural
  • încleieri
  • ‑ncleieri
  • încleierile
  • ‑ncleierile
genitiv-dativ singular
  • încleieri
  • ‑ncleieri
  • încleierii
  • ‑ncleierii
plural
  • încleieri
  • ‑ncleieri
  • încleierilor
  • ‑ncleierilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încleiere, încleierisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi încleia DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.