19 definiții pentru zgribulit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGRIBULIT, -Ă, zgribuliți, -te, adj. Care stă strâns, ghemuit, tremurând de frig. ♦ (Despre blana animalelor) Zbârlit de frig. – V. zgribuli.

ZGRIBULIT, -Ă, zgribuliți, -te, adj. Care stă strâns, ghemuit, tremurând de frig. ♦ (Despre blana animalelor) Zbârlit de frig. – V. zgribuli.

zgribulit, ~ă a [At: ALECSANDRI, ap. GHICA, S. 338 / V: (îrg) zgreb~, (reg) ~urit, ~imburat, ~reburit, zgârb~, zbregu~ / Pl: ~iți, ~e / E: zgribuli] 1 Ghemuit (1). 2 Care are pielea încrețită din cauza frigului, a emoției etc. 3 Care tremură de frig. 4 (D. blana animalelor) Zbârlit (1) de frig, de spaimă.

zgribulit, -ă adj. Care stă strîns, ghemuit, tremurînd de frig, de frică, de emoție; care are pielea încrețită din cauza frigului, a fricii, a emoției. Odată cu ziua, tîrînd după el un mopsuleț zgribulit, intră Pîrgu (M. I. CAR). ◊ Fig. Printre căsuțele zgribulite și jalnice suim anevoie spre codrul Pașcanilor (GAL.). ♦ (despre blana animalelor) Care este zbîrlit de frig, de spaimă. Cu blănița zgribulită, Stă ș-ascultă nemișcat (TOPÎR). • pl. -ți, – te. și (înv., reg.) zgîrbulit, -ă, zgrebulit, -ă, zgreburit, -ă adj. /v. zgribuli.

ZGRIBULIT, -Ă, zgribuliți, -te, adj. Care stă zgîrcit, ghemuit, tremurînd de frig (rar, de teamă). În camion, zgribulit sub o manta soldățească, Ion Spînu tremura de spaimă, uitîndu-se cu ochii lui. ponciși cînd la un jandarm, cînd la altul. CAMILAR, N. I 236. Amici, pe care vă. înduioșează cîinii fără stăpîn, zgribuliți și flămînzi, ascultați istoria unuia dintre ei. GALACTION, O. I 302. Mergea zgribulită într-un pardesiu subțire, cu mîinile înghețate în mănuși de ață cenușii. I. BOTEZ, ȘC. 110. Mergeam zgribuliți și plîngeam în pumni de frig. CREANGĂ, A. 47. ◊ (Determinat prin «de frig») Țiganii de cîrciumi intrau cu vioarele la subraț, zgribuliți de frig, suflînd în mîini. ARDELEANU, D. 289. Astă-iarnă l-am întîlnit des; zgribulit de frig, ducindu-se la cafenea ca să se încălzească. VLAHUȚĂ, O. A. 239. ♦ (Despre blana animalelor) Zbîrlit de frig sau de frică. (Atestat în forma zgriburit) Speriat, dintr-un hățiș, Pui sfios de căprioară A ieșit la luminiș... Cu blănița zgriburită, Stă și-ascultă nemișcat. TOPÎRCEANU, B. 24. – Variante: zgrebulit, -ă (VLAHUȚĂ, O. A. 201), zgriburit, -ă adj.

ZGRIBULIT, -Ă, zgribuliți, -te, adj. Care stă zgîrcit, ghemuit, tremurînd de frig (rar de frică). ♦ (Despre blana animalelor) Zbîrlit de frig sau de frică. [Var.: zgriburit, -ă adj.] – V. zgribuli.

zgîrbulit, -ă adj. v. zgribulit.

zgrebulit, -ă adj. v. zgribulit.

zgreburit, -ă adj. v. zgribulit.

ZGRIBURIT, -Ă adj. v. zgribulit.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: zgribulit
zgribulit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgribulit
  • zgribulitul
  • zgribulitu‑
  • zgribuli
  • zgribulita
plural
  • zgribuliți
  • zgribuliții
  • zgribulite
  • zgribulitele
genitiv-dativ singular
  • zgribulit
  • zgribulitului
  • zgribulite
  • zgribulitei
plural
  • zgribuliți
  • zgribuliților
  • zgribulite
  • zgribulitelor
vocativ singular
plural
zgriburit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgriburit
  • zgriburitul
  • zgriburitu‑
  • zgriburi
  • zgriburita
plural
  • zgriburiți
  • zgriburiții
  • zgriburite
  • zgriburitele
genitiv-dativ singular
  • zgriburit
  • zgriburitului
  • zgriburite
  • zgriburitei
plural
  • zgriburiți
  • zgriburiților
  • zgriburite
  • zgriburitelor
vocativ singular
plural
zgrimburat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgreburit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgârbulit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zbregulit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgrebulit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgrebulit
  • zgrebulitul
  • zgrebulitu‑
  • zgrebuli
  • zgrebulita
plural
  • zgrebuliți
  • zgrebuliții
  • zgrebulite
  • zgrebulitele
genitiv-dativ singular
  • zgrebulit
  • zgrebulitului
  • zgrebulite
  • zgrebulitei
plural
  • zgrebuliți
  • zgrebuliților
  • zgrebulite
  • zgrebulitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgribulit, zgribuliadjectiv

  • 1. Care stă strâns, ghemuit, tremurând de frig. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rebegit
    • format_quote În camion, zgribulit sub o manta soldățească, Ion Spînu tremura de spaimă, uitîndu-se cu ochii lui ponciși cînd la un jandarm, cînd la altul. CAMILAR, N. I 236. DLRLC
    • format_quote Amici, pe care vă înduioșează cîinii fără stăpîn, zgribuliți și flămînzi, ascultați istoria unuia dintre ei. GALACTION, O. I 302. DLRLC
    • format_quote Mergea zgribulită într-un pardesiu subțire, cu mîinile înghețate în mănuși de ață cenușii. I. BOTEZ, ȘC. 110. DLRLC
    • format_quote Mergeam zgribuliți și plîngeam în pumni de frig. CREANGĂ, A. 47. DLRLC
    • format_quote Țiganii de cîrciumi intrau cu vioarele la subraț, zgribuliți de frig, suflînd în mîini. ARDELEANU, D. 289. DLRLC
    • format_quote Astă-iarnă l-am întîlnit des; zgribulit de frig, ducîndu-se la cafenea ca să se încălzească. VLAHUȚĂ, O. A. 239. DLRLC
    • 1.1. (Despre blana animalelor) Zbârlit de frig. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Speriat, dintr-un hățiș, Pui sfios de căprioară A ieșit la luminiș... Cu blănița zgriburită, Stă și-ascultă nemișcat. TOPÎRCEANU, B. 24. DLRLC
etimologie:
  • vezi zgribuli DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.