soliped, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ezi, ~e / E: fr solipède] 1 snp Grup de mamifere ale căror membre au câte un singur deget terminat printr-o copită. 2 sn (Șls) Mamifer care face parte din grupul solipezilor (1) Si: monodactil. 3 a (D. animale) Care are la fiecare picior un singur deget terminat print-o copită.

SOLIPED, -Ă, solipezi, -de, adj. (Și substantivat, n.) (Animal) care are un singur deget la fiecare picior, terminat printr-o copită. Calul și măgarul fac parte din familia solipedelor.

SOLIPED, -Ă adj., s.n. (Animal) care are un singur deget (cu o copită) la fiecare picior. [< fr. solipède, cf. lat. solus – singur, pes – picior].

SOLIPED, -Ă I. adj., s. n. (animal) cu un singur deget (cu o copită) la fiecare picior. II. s. n. pl. ordin de mamifere prezentând această caracteristică; perisodactile. (< fr. solipéde/s/)

SOLIPED ~dă (~zi, ~de) și substantival Care are un singur deget la fiecare picior; monodactil. (Animal) ~. /<fr. solipede

soliped a. și n. se zice de animalele cari n’au decât o copită la fiecare picior, ca asinul, calul, etc.

*solipéd, -ă adj. (lat. solidipes, -ipedis, d. solidus, solid, masiv, și pes, pedis, picĭor, adică „copită”, infl. de sôlus, singur. V. biped). Zool. Perisodactil care are picioru terminat pintr’o singură copită, ca calu. S.n. (subînț. animal). Doŭă solipede. V. bisulcat, fisiped, ungulat.

soliped² s. n., pl. solipede

soliped² s. n., pl. solipede

soliped s. n., pl. solipede

SOLI- „unic, singular”. ◊ L. solus „singur” > it. soli-, germ. id., engl. id. > rom. soli-. □ ~flor (v. -flor), adj., cu o singură floare; ~ped (v. -ped₂), adj., s. n., (animal) care are un singur deget la picioare; sin. monodactil.

SOLIPED adj., s. v. monodactil.

SOLIPED adj., s. (ZOOL.) monodactil. (Calul este un animal ~.)