opțiuni
  • info

10 definiții pentru prigonitoare

Explicative DEX

PRIGONITOR, -OARE, prigonitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care prigonește; asupritor. – Prigoni + suf. -tor.

prigonitor, ~oare smf, a [At: (a. 1750-1780) GCR II, 82/19 / Pl: ~i, ~oare / E: prigoni + -tor] 1-6 (Persoană sau comunitate socială) care prigonește (4-6) Si: asupritor, persecutor. 7-8 (Jur; înv; mpl) (Persoană) care are calitatea de reclamant într-un proces. 9-10 (Jur; înv; mpl) (Persoană) care este parte într-un proces.

PRIGONITOR, -OARE, prigonitori, -oare, s. m. și f. Persoană care prigonește; asupritor. – Prigoni + suf. -tor.

PRIGONITOR, -OARE, prigonitori, -oare, s. m. și f. Cel care prigonește; asupritor, persecutor. Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul... nu înceta de a lucra. SADOVEANU, E. 246. Mihnea al III-lea, prigonitorul lui Constantin Postelnicul. IORGA, L. II 618. ◊ (Adjectival) Fig. Harap și eu goneam, goneam, sub galopul fulgerelor prigonitoare. GALACTION, O. I 79.

PRIGONITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care prigonește; persecutor. /a prigoni + suf. ~tor

Ortografice DOOM

prigonitoare (rar) s. f., g.-d. art. prigonitoarei; pl. prigonitoare

prigonitoare (rar) s. f., g.-d. art. prigonitoarei; pl. prigonitoare

prigonitoare s. f., g.-d. art. prigonitoarei; pl. prigonitoare

Sinonime

PRIGONITOR adj., s. v. opresor.

PRIGONITOR adj., s. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, (înv.) mîncător, năpăstuitor, obiditor, (fig.) apăsător. (Forțe ~.)

Intrare: prigonitoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prigonitoare
  • prigonitoarea
plural
  • prigonitoare
  • prigonitoarele
genitiv-dativ singular
  • prigonitoare
  • prigonitoarei
plural
  • prigonitoare
  • prigonitoarelor
vocativ singular
  • prigonitoare
  • prigonitoareo
plural
  • prigonitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prigonitor, prigonitorisubstantiv masculin
prigonitoare, prigonitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care prigonește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: asupritor opresor persecutor
    • format_quote Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul... nu înceta de a lucra. SADOVEANU, E. 246. DLRLC
    • format_quote Mihnea al III-lea, prigonitorul lui Constantin Postelnicul. IORGA, L. II 618. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival figurat Harap și eu goneam, goneam, sub galopul fulgerelor prigonitoare. GALACTION, O. I 79. DLRLC
etimologie:
  • Prigoni + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.