22 de definiții pentru potricală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POTRICALĂ, potricale, s. f. (Înv. și reg.) Unealtă de oțel cu vârful ascuțit cu care se fac găuri la curele, la opinci, în urechile oilor etc.; preducea. ♦ Gaură mică făcută cu această unealtă. – Din rus. protykalo.

potrica2 sf [At: CV 1950, nr. 1, 33 / Pl: ? / E: nct] (Ban) Fotografie.

potrica1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 97v/31 / V: (înv) petrec~, (reg) poti~, ~racăl s, ~cal s / Pl: ~le / E: rs протыкало] 1 Unealtă de oțel asemănătoare cu o daltă mică, având tăișul de obicei circular, cu vârful ascuțit, cu care se fac găuri la curele, la ciur, la opinci, în urechile oilor și caprelor Si: preducea, (reg) dăltiță, patron2, pitroc2 (2), zamba. 2 (Pex) Semn făcut prin găurire cu potricala1 (1), la urechile oilor sau, rar, ale altor animale, pentru a putea fi identificate Si: preducea, (reg) pușcătură, zamba.

POTRICALĂ, potricale, s. f. (Înv. și reg.) Unealtă de oțel cu vârful ascuțit cu care se fac găuri la curele, la opinci, în urechile oilor etc.; preducea. ♦ Gaură făcută cu această unealtă. – Din rus. protykalo.

POTRICALĂ, potricale, s. f. Unealtă de fier asemănătoare cu o daltă mică, avînd un tăiș (de obicei) circular, cu care se fac găuri la curele, la opinci, în urechile oilor etc. V. preducea. ♦ Gaură făcută cu această unealtă.

POTRICALĂ ~e f. pop. 1) Instrument de metal, ascuțit la vârf, folosit pentru a face găuri la curele sau în urechile vitelor (drept semn). 2) Gaură făcută cu un astfel de instrument. /<rus. protykalo

POTRICALĂ s. f. (Mold.) Preducea. I-au pătruns și picioarele cu o potricală de her. DOSOFTEI, VS. Etimologie: rus. protykalo. Vezi și potricăli, potricălit.

potricală f. unealtă de făcut găuri rotunde în pânză, în urechile vitelor, etc. [Abstras din potricălì].

potricálă f., pl. e (vsl. rus. pro-tykalo, d. pro-tykati, a perfora. V. poticală). Preducea, zamba, sulă cilindrică care se bate cu cĭocanu ca să perforeze curelele saŭ urechile vitelor care trebuĭe însemnate. (Poate fi și un clește numit perforator).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

potrica (înv., reg.) (desp. po-tri-) s. f., g.-d. art. potricalei; pl. potricale

potrica (înv., reg.) (po-tri-) s. f., g.-d. art. potricalei; pl. potricale

potrica s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potricalei; pl. potricale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POTRICA s. 1. (TEHN.) preducea, (reg.) patron. (Cu ~ se fac găuri la urechile oilor.) 2. preducea, (reg.) pușcătură. (Semnul numit ~ făcut cu preduceaua la urechile oilor.)

POTRICA s. 1. (TEHN.) preducea, (reg.) patron. (Cu ~ se fac găuri la urechile oilor.) 2. preducea, (reg.) pușcătură. (Semnul numit ~ făcut cu preduceaua la urechile oilor.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

potricală (-ăli), s. f. – Priboi, sulă. Sl. protykati „a găuri” (Cihac, II, 282; Tiktin), cf. slov. pretikalo, rus. protykalo.Der. potricăli, vb. (a găuri).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

potrica2, potricale, s.f. (reg.) fotografie.

potricală, potricale, s.f. – 1. Unealtă de oțel cu vârful ascuțit; priboi, sulă. 2. Gaură, semn în urechea oii (ALR, 1956: 404). – Din rus. protykalo (Scriban, DEX, MDA) < rus. potykati „a găuri, a perfora” (Scriban).

potricală, -e, s.f. – 1. Unealtă de oțel cu vârful ascuțit; priboi, sulă. 2. Gaură, semn în urechea oii (ALR 1956: 404). – Din rus. potykati „a găuri” > rus. protykalo.

Intrare: potricală
potricală1 (pl. -e) substantiv feminin
  • silabație: po-tri- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potrica
  • potricala
plural
  • potricale
  • potricalele
genitiv-dativ singular
  • potricale
  • potricalei
plural
  • potricale
  • potricalelor
vocativ singular
plural
potricală2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potrica
  • potricala
plural
  • potricăli
  • potricălile
genitiv-dativ singular
  • potricăli
  • potricălii
plural
  • potricăli
  • potricălilor
vocativ singular
plural
potrical
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potracăl
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
petrecală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

potrica, potricalesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.