opțiuni
  • info

9 definiții pentru popândoc (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPÂNDOC, -OACĂ, popândoci, -oace, s. m., adj. 1. S. m. (Reg.) Numele a două specii de rozătoare: a) șoarece de câmp; b) popândău (1). ** (Adverbial)Drept, în picioare. 2. S. m. (Fam.) Epitet glumeț pentru un copil mic. 3. Adj., s. m. (Fam.) (Om) mic de statură, scund. – Cf. popândău.

popândoc [At: ȘĂINEANU, D. V. / V: (reg) ~op, popin~, popon~ / Pl: ~oci / E: ns cf pop1, mg vakondok] 1 sm (Mol; Dob) Popândău (1) (Citellus citellus). 2 sm Șoarece (Microtus arvalis). 3 av (Pan; îe) a se așeza ~, a sta ~ etc. A sta în picioare drept și nemișcat. 4-5 sm, a (Mol; Mun; fam) (Om) mic de statură. 6 sm (Reg; pan) Epitet glumeț pentru un copil. 7 sm (Mol; Dob; îf popondoc) Stâlp de susținere pentru diverse construcții deschise Si: parmac1.

POPÂNDOC, -OACĂ, popândoci, -oace, s. m., adj. 1. S. m. (Reg.) Numele a două specii de rozătoare: a) șoarece de câmp; b) popândău (1). ♦ (Adverbial) Drept, în picioare. 2. S. m. (Fam.) Epitet glumeț pentru un copil mic. 3. Adj., s. m. (Fam.) (Om) mic de statură, scund. – Et. nec. Cf. popândău.

POPÂNDOC ~oacă (~oci, ~oace) și substantival fam. (despre persoane) Care este mic de statură; scund. /Orig. nec.

POPÎNDOC 2, -OACĂ, Popîndoci, -oace, adj. (Familiar) Mic de statură; scund. O fată popîndoacă. ♦ (Substantivat, familiar) Copil. Nu este casă care să n-aibă trei-patru popîndoci de toate vîrstele. GÎRLEANU, la CADE. – Variantă: popondoc, -oacă adj.

POPONDOC, -OACĂ adj. v. popîndoc 2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

popândoc1 (reg.; fam.) adj. m., pl. popândoci; f. popândoacă, pl. popândoace

popândoc1 (reg., fam.) adj. m., pl. popândoci; f. popândoacă, pl. popândoace

popândoc s. m., adj. m., pl. popândoci; f. sg. popândoacă, pl. popândoace

Intrare: popândoc (adj.)
popândoc1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A63)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popândoc
  • popândocul
  • popândocu‑
  • popândoacă
  • popândoaca
plural
  • popândoci
  • popândocii
  • popândoace
  • popândoacele
genitiv-dativ singular
  • popândoc
  • popândocului
  • popândoace
  • popândoacei
plural
  • popândoci
  • popândocilor
  • popândoace
  • popândoacelor
vocativ singular — —
plural — —
popondoc adjectiv
adjectiv (A63)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popondoc
  • popondocul
  • popondoacă
  • popondoaca
plural
  • popondoci
  • popondocii
  • popondoace
  • popondoacele
genitiv-dativ singular
  • popondoc
  • popondocului
  • popondoace
  • popondoacei
plural
  • popondoci
  • popondocilor
  • popondoace
  • popondoacelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

popândoc, popândoacăadjectiv

  • 1. familiar Mic de statură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: scund
    • format_quote O fată popândoacă. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat Copil. DLRLC
      sinonime: copil
      • format_quote Nu este casă care să n-aibă trei-patru popîndoci de toate vîrstele. GÎRLEANU, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • cf. popândău DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.