10 definiții pentru mucușor (bucățică)

Explicative DEX

MUCUȘOR, (1) mucușori, s. m., (2) mucușoare, s. n. 1. (Rar) Muculeț (1). 2. Muculeț (2). – Muc + suf. -ușor.

mucușor smn [At: BRĂESCU, A. 22 / V: mucșor / Pl: (1-6) ~i, (7-20) ~oare / E: muc + -ușor] 1-20 (Șhp) Muculeț (1-20).

MUCUȘOR, mucușori, s. m., mucușoare, s. n. Muculeț. – Muc + suf. -ușor.

mucșor sm, sn vz mucușor

Ortografice DOOM

mucușor1 (rest de țigară/de lumânare) (rar) s. n., pl. mucușoare

mucușor2 (rest de țigară / lumânare) (rar) s. n., pl. mucușoare

mucușor (de lumânare, de țigară etc.) s. n., pl. mucușoare

Sinonime

MUCUȘOR s. muculeț.

MUCUȘOR s. muculeț.

Tezaur

MUCUȘOR s. m., s. n. Diminutiv al lui m u c; muculeț, (regional) mucuț. 1. S.m. Cf.m u c (I 1). 2. S.n. Cf.m u c (II. 1). Luminița slabă a candelei. . . pilpîia galbenă, în vîrful mucușorului de iască. BRĂESCU, A. 22. 3. S.n. Cf. muc (II 2). Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. – Pl.: mucușoare. - Și: mucșór s. m., s. n. CHEST. II 363/253a. – Muc + suf. -ușor.

Intrare: mucușor (bucățică)
mucușor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mucușor
  • mucușorul
  • mucușoru‑
plural
  • mucușoare
  • mucușoarele
genitiv-dativ singular
  • mucușor
  • mucușorului
plural
  • mucușoare
  • mucușoarelor
vocativ singular
plural
mucșor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mucușor, mucușoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Muc + -ușor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.