11 definiții pentru mijlocitoare
din care- explicative DEX (4)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (4)
Explicative DEX
MIJLOCITOR, -OARE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar, misit, samsar. – Mijloci + suf. -tor.
MIJLOCITOR, -OARE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar, misit, samsar. – Mijloci + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIJLOCITOR, -OARE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar. Mă fac mijlocitor între voi și proprietari, și voi insista ca să vi se facă dreptate și condiții mai blînde. DUMITRIU, N. 31.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIJLOCITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care mijlocește o înțelegere; mediator; intermediar. /a mijloci + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mijlocitór, -oáre s. Care mijlocește, mediator, intermediar: mijlocitor de banĭ și mărfurĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
mijlocitoare s. f., g.-d. art. mijlocitoarei; pl. mijlocitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mijlocitoare s. f., g.-d. art. mijlocitoarei; pl. mijlocitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mijlocitoare s. f., g.-d. art. mijlocitoarei; pl. mijlocitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
MIJLOCITOARE s. intermediară, (înv. și reg.) telăliță, teleleică. (~ într-o tranzacție.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MIJLOCITOARE s. intermediară, (înv. și reg.) telăliță, teleleică. (~ într-o tranzacție.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIJLOCITOR s. v. pețitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mijlocitor s. v. PEȚITOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
mijlocitor, mijlocitorisubstantiv masculin mijlocitoare, mijlocitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care mijlocește. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: intermediar misit samsar
- Mă fac mijlocitor între voi și proprietari, și voi insista ca să vi se facă dreptate și condiții mai blînde. DUMITRIU, N. 31. DLRLC
-
etimologie:
- Mijloci + -tor. DEX '98 DEX '09