opțiuni
  • info

15 definiții pentru mielușică

din care

Explicative DEX

mielușică sf [At: MAT. FOLK. 3 / Pl: ~ici / E: mielușea css] 1-4 (Șhp) Mielușea (1-4). 5-6 (Bis) Mielușea (7-8).

MIELUȘEL, -EA, -ICĂ, mielușei, -ele, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Diminutiv al lui miel; mieluș, mielușor, mieluț. 2. S. m. pl. (Pop.) Ninsoare în formă de mici particule sferice; ploaie cu gheață. – Miel + suf. -ușel.

mielușauă sf vz mielușel

MIELUȘEL, -EA, -ICĂ, mielușei, -ele, subst. 1. S. m. și f. Diminutiv al lui miel; mieluș, mielușor, mieluț. 2. S. m. pl. Ninsoare în formă de mici particule sferice; ploaie cu gheață. – Miel + suf. -ușel.

MIELUȘEL, -EA, mielușei, -ele, s. m. și f. Diminutiv al lui miel. Boierul avea un mielușel. ISPIRESCU, L. 65. Cînd primăvara vine se-nalță turturica; Aleargă mielușeaua; zîmbește floricica. BOLLIAC, O. 67. De-oi pierde-o mielușea, Oi slugi un an pe ea Și de-oi pierde-un mielușel Oi slugi doi ani pe el. ALECSANDRI, P. P. 208. (În comparații) A venit alt sergent-major, blînd ca un mielușel. PAS, Z. I 113.

mĭelușél, -eá s., pl. eĭ, ele. Mĭel saŭ mĭa mică.

Ortografice DOOM

!mielușică s. f., g.-d. art. mielușelei; pl. mielușele

mielușică v. mielușea

mielușea/mielușică s. f., art. mielușeaua/mielușica, g.-d. art. mielușelei; pl. mielușele, art. mielușelele

mielușea/mielușică s. f., art. mielușeaua/mielușica, g.-d. art. mielușelei; pl. mielușele

Sinonime

MIELUȘEA s. v. mioară.

MIELUȘEL s. v. mieluț.

MIELUȘEA s. (ZOOL.) mia, mioară, (pop.) mieluță.

MIELUȘEL s. (ZOOL.) mielușor, mieluț, (rar) mieluș.

Tezaur

MIELUȘÍCĂ s. f. v. mielușel.

Intrare: mielușică
mielușică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mielușică
  • mielușica
plural
  • mielușele
  • mielușelele
genitiv-dativ singular
  • mielușele
  • mielușelei
plural
  • mielușele
  • mielușelelor
vocativ singular —
plural —
mielușea substantiv feminin
substantiv feminin (F153)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mielușea
  • mielușeaua
plural
  • mielușele
  • mielușelele
genitiv-dativ singular
  • mielușele
  • mielușelei
plural
  • mielușele
  • mielușelelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mielușel, mielușeisubstantiv masculin
mielușică, mielușelesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui miel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mia mieluș mielușor mieluț mioară
    • format_quote Boierul avea un mielușel. ISPIRESCU, L. 65. DLRLC
    • format_quote Cînd primăvara vine se-nalță turturica; Aleargă mielușeaua; zîmbește floricica. BOLLIAC, O. 67. DLRLC
    • format_quote De-oi pierde-o mielușea, Oi slugi un an pe ea Și de-oi pierde-un mielușel Oi slugi doi ani pe el. ALECSANDRI, P. P. 208. DLRLC
    • format_quote în comparații / la comparativ A venit alt sergent-major, blînd ca un mielușel. PAS, Z. I 113. DLRLC
  • 2. masculin (la) plural Ninsoare în formă de mici particule sferice; ploaie cu gheață. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Miel + -ușel. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.