opțiuni
  • info

8 definiții pentru lustruitoare

Explicative DEX

LUSTRUITOR, -OARE, lustruitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care efectuează operația de lustruire. 2. S. n. Instrument confecționat din oțel sau din bronz cromat, cu mâner de lemn, care servește în legătorie la lustruirea legăturilor de piele. [Pr.: -iru-i-] – Lustrui + suf. -tor.

lustruitor, ~oare [At: COSTINESCU / V: (reg) ~rător[1] / Pl: ~i, ~oare / E: lustrui + -tor] 1-2 a, smf (Persoană) care lustruiește (1). 3 sn Unealtă cu care se dă lustru2 (1) Si: polizor. corectat(ă)

  1. În original, accentuat greșit: ~rător; am corectat accentul potrivit cu forma cuv. în trimiterea coresp. — LauraGellner

LUSTRUITOR, -OARE, lustruitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care efectuează operația de lustruire. 2. S. n. Instrument confecționat din oțel sau din bronz cromat, cu mâner de lemn, care servește în legatorie la lustruirea legăturilor de piele. [Pr.: -tru-i-] – Lustrui + suf. -tor.

LUSTRUITOR, -OARE, lustruitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu lustruirea diferitelor obiecte; (rar) lustragiu. S-a mutat aci... lustruitorii de pantofi și de iminei. CAMIL PETRESCU, O. II 387. – Pronunțat: -tru-i-.

LUSTRUITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană specializată în lucrări de lustruire. ~ de mobilă. /a lustrui + suf. ~tor

Ortografice DOOM

lustruitoare (desp. -tru-i-) s. f., g.-d. art. lustruitoarei; pl. lustruitoare

lustruitoare (-tru-i-) s. f., g.-d. art. lustruitoarei; pl. lustruitoare

lustruitoare s. f., g.-d. art. lustruitoarei; pl. lustruitoare

Intrare: lustruitoare
  • silabație: lus-tru-i- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lustruitoare
  • lustruitoarea
plural
  • lustruitoare
  • lustruitoarele
genitiv-dativ singular
  • lustruitoare
  • lustruitoarei
plural
  • lustruitoare
  • lustruitoarelor
vocativ singular
  • lustruitoare
  • lustruitoareo
plural
  • lustruitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lustruitor, lustruitorisubstantiv masculin
lustruitoare, lustruitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care efectuează operația de lustruire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote S-a mutat aci... lustruitorii de pantofi și de iminei. CAMIL PETRESCU, O. II 387. DLRLC
etimologie:
  • Lustrui + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „lustruitoare”

Visit YouGlish.com