opțiuni
  • info

15 definiții pentru gheată

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHEATĂ, ghete, s. f. Încălțăminte confecționată din piele sau din materiale sintetice care imită pielea, acoperind piciorul până deasupra gleznei. – Din it. ghetta „ghetră”.

GHEATĂ, ghete, s. f. Încălțăminte confecționată din piele sau din materiale sintetice care imită pielea, acoperind piciorul până deasupra gleznei. – Din it. ghetta „ghetră”.

gheată sf [At: SLAVICI, ap. TDRG / Pl: ghete / E: it ghetta] 1 (Înv) Pantof. 2 Încălțăminte ce acoperă piciorul până deasupra gleznei Cf botină, cizmă. 3 (Îe) A-l strânge ghetele A se afla într-o împrejurare dificilă. 4 (Bot; reg) Nume de floare nedefinită mai îndeaproape.

GHEATĂ, ghete, s. f. Încălțăminte de piele care acoperă piciorul pînă deasupra gleznei. Ajuns la ușă, băgă de seamă că a uitat să-și curețe ghetele. GALAN, Z. R. 80. Cu ghetele într-o mînă, am străbătut cu îndrăzneală cinci ori șase pași; apa mi s-a suit la coapse. SADOVEANU, N. F. 59. Pe vara care-a trecut, trei perechi de ghete-am rupt. ȘEZ. IV 140.

GHEATĂ ghete f. mai ales la pl. Obiect de încălțăminte intermediar între pantof și cizma (cu înălțimea până deasupra gleznei). [G.-D. ghetei] /<it. ghetta

gheátă, V. ghetă.

ghete f. pl. încălțăminte scurtă din piele mai fină, ce se strânge cu gumilastic sau se încheie cu nasturi ori șireturi. [It. GHETTE, ghetre, termen venit pe calea comercială].

ghétă f., pl. e (it. ghetta, fr. guêtre, gambieră, genuncher, pulpar, tuzluc, d. francicu wrist, germ. rist, încheĭetura picĭoruluĭ). Mold. Sec. 19. Tuzluc, pulpar (împletit orĭ cu nasturĭ). Munt. (gheată, dar și ghetă. De ex. în Prah. Dîmb. ș. a.). Botină, încălțăminte care cuprinde picĭoru pînă deasupra glezneĭ: ghete cu gumă, cu nasturĭ, cu găitane (șnururĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gheată s. f., g.-d. art. ghetei; pl. ghete

gheată s. f., g.-d. art. ghetei; pl. ghete

gheată s. f., g.-d. art. ghetei; pl. ghete

gheată

gheată, -te.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GHEATĂ s. 1. (astăzi rar) botină, (reg.) papuc, (Mold.) ciubotă, (Transilv. și Maram.) topancă. (Iarna purta ~te.) 2. v. bocanc.

GHEATĂ s. 1. (astăzi rar) botină, (reg.) papuc, (Mold.) ciubotă, (Transilv. și Maram.) topancă. (Iarna purta ~te.) 2. bocanc, (Transilv.) papuc, (arg.) sabot. (~ de fotbalist.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gheată (ghete), s. f. – 1. (Mold., înv.) Jambieră. – 2. Cizmă, bocanc. – Var. (Mold.) ghetă, gheată. It. ghetta, din fr. guêtre (sec. XIX), cf. ngr. γϰέττα (REW 9577; DAR). Este dublet de la ghetră, s. f. (jambieră), din fr. guêtre. – Din rom. provine bg. g’ata (Capidan, Raporturile, 222).

Intrare: gheată
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheată
  • gheata
plural
  • ghete
  • ghetele
genitiv-dativ singular
  • ghete
  • ghetei
plural
  • ghete
  • ghetelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gheată, ghetesubstantiv feminin

  • 1. Încălțăminte confecționată din piele sau din materiale sintetice care imită pielea, acoperind piciorul până deasupra gleznei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: ghetuță
    • format_quote Ajuns la ușă, băgă de seamă că a uitat să-și curețe ghetele. GALAN, Z. R. 80. DLRLC
    • format_quote Cu ghetele într-o mînă, am străbătut cu îndrăzneală cinci ori șase pași; apa mi s-a suit la coapse. SADOVEANU, N. F. 59. DLRLC
    • format_quote Pe vara care-a trecut, trei perechi de ghete-am rupt. ȘEZ. IV 140. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.