12 definiții pentru diftonga

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIFTONGA, diftonghez, vb. I. Refl. (Despre vocale) A se transforma în diftong. ♦ Tranz. A articula o vocală transformând-o în diftong. – Din fr. diphtonguer.

DIFTONGA, diftonghez, vb. I. Refl. (Despre vocale) A se transforma în diftong. ♦ Tranz. A articula o vocală transformând-o în diftong. – Din fr. diphtonguer.

diftonga vtr [At: ROSETTI, S. L. 11 / Pzi: ~ghez / E: fr diphtonguer] (Fon) 1-4 A (se) transforma în diftong (1-2).

DIFTONGA, diftonghez, vb. I. Refl. (Subiectul este o vocală) A se transforma în diftong, a deveni diftong. Vocala «o» din cuvîntul «om» se diftonghează la plural: «oameni». ♦ Tranz. (Subiectul este o persoană) A articula o vocală transformînd-o în diftong.

DIFTONGA vb. I. tr., refl. A (se) transforma în diftong. [Cf. fr. diphtonguer].

DIFTONGA vb. tr., refl. (despre vocale) a (se) transforma în diftong. (< fr. diphtonguer)

A DIFTONGA ~ghez tranz. (vocale) A face să se diftongheze. /<fr. diphtonguer

A SE DIFTONGA se ~ghea intranz. (despre sunete vocale) A se transforma în diftong. /<fr. diphtonguer

* diftonghéz v. tr. (d. diftong). Gram. Prefac în diftong o vocală simplă, ca pîĭne îld. pîne.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

diftonga (a ~) (desp. dif-ton-/di-fton-) vb., ind. prez. 1 sg. diftonghez, 3 diftonghea; conj. prez. 1 sg. să diftonghez, 3 să diftongheze

!diftonga (a ~) (dif-ton-/di-fton-) vb., ind. prez. 3 diftonghea

diftonga vb. (sil. mf. -fton-), ind. prez. 1 sg. diftonghez, 3 sg. și pl. diftonghea

Intrare: diftonga
  • silabație: dif-ton-ga, di-fton-ga info
verb (VT205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • diftonga
  • diftongare
  • diftongat
  • diftongatu‑
  • diftongând
  • diftongându‑
singular plural
  • diftonghea
  • diftongați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • diftonghez
(să)
  • diftonghez
  • diftongam
  • diftongai
  • diftongasem
a II-a (tu)
  • diftonghezi
(să)
  • diftonghezi
  • diftongai
  • diftongași
  • diftongaseși
a III-a (el, ea)
  • diftonghea
(să)
  • diftongheze
  • diftonga
  • diftongă
  • diftongase
plural I (noi)
  • diftongăm
(să)
  • diftongăm
  • diftongam
  • diftongarăm
  • diftongaserăm
  • diftongasem
a II-a (voi)
  • diftongați
(să)
  • diftongați
  • diftongați
  • diftongarăți
  • diftongaserăți
  • diftongaseți
a III-a (ei, ele)
  • diftonghea
(să)
  • diftongheze
  • diftongau
  • diftonga
  • diftongaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

diftonga, diftonghezverb

  • 1. (Despre vocale) A se transforma în diftong. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Vocala «o» din cuvântul «om» se diftonghează la plural: «oameni». DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A articula o vocală transformând-o în diftong. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.