21 de definiții pentru cârciocar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRCIOCAR s. m. v. cârciogar.

cârciocar m. cel ce caută subtilități advocățești: e cârciocar de frunte AL.

CÂRCIOBAR s. m. v. cârciogar.

CÂRCIOGAR, cârciogari, s. m. (Reg.) Om căruia îi plac cearta, procesele, care găsește obiecție la orice; om cârcotaș. [Var.: cârciocar, cârciobar, corciogar s. m.] – Cârciog + suf. -ar.

CÂRCIOGAR, cârciogari, s. m. (Reg.) Om căruia îi plac cearta, procesele, care găsește obiecție la orice; om cârcotaș. [Var.: cârciocar, cârciobar, corciogar s. m.] – Cârciog + suf. -ar.

CORCIOGAR s. m. v. cârciogar.

cârciogar sm [At: ALECSANDRI, T. 840 / V: ~obar, ~car, ~ciubar, cor~ / Pl: ~i / E: cârciog + -ar] (Reg) 1 Om căruia îi plac cearta, procesele. 2 Om care găsește o obiecție la orice Si: cârciobaș (1), cârciobov (1), cârcotaș. 3 (Înv) Apărător la judecătorii Si: cârciobaș (2), cârciobov (2).

CÎRCIOGAR, cîrciogari, s. m. Om care caută cîrcioguri, ceartă; cîrcotaș. (în forma cîrciocar) Hoțu de Pepelea îi cîrciocar de frunte. ALECSANDRI, T. 840. – Variante: cîrciocar, corciogar, (CREANGĂ, A. 150) s. m.

cîrcĭobár, -gár și -cár m. (d. cîrcĭob). Fam. Chițibușar, șicanator. Adj. Un avocat cîrcĭogar, o femeĭe cîrcĭogară saŭ -ăreasă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!cârciocar (reg.) s. m., pl. cârciocari

cârciogar (reg.) s. m., pl. cârciogari

cârciogar s. m., pl. cârciogari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂRCIOGAR adj., s. v. arțăgos, certăreț, cârcotaș, gâlcevitor, scandalagiu, șicanator.

cîrciogar adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. CÎRCOTAȘ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU. ȘICANATOR.

Intrare: cârciocar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârciocar
  • cârciocarul
  • cârciocaru‑
plural
  • cârciocari
  • cârciocarii
genitiv-dativ singular
  • cârciocar
  • cârciocarului
plural
  • cârciocari
  • cârciocarilor
vocativ singular
  • cârciocarule
  • cârciocare
plural
  • cârciocarilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârciogar
  • cârciogarul
  • cârciogaru‑
plural
  • cârciogari
  • cârciogarii
genitiv-dativ singular
  • cârciogar
  • cârciogarului
plural
  • cârciogari
  • cârciogarilor
vocativ singular
  • cârciogarule
  • cârciogare
plural
  • cârciogarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârciobar
  • cârciobarul
  • cârciobaru‑
plural
  • cârciobari
  • cârciobarii
genitiv-dativ singular
  • cârciobar
  • cârciobarului
plural
  • cârciobari
  • cârciobarilor
vocativ singular
  • cârciobarule
  • cârciobare
plural
  • cârciobarilor
cârciubar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corciogar
  • corciogarul
  • corciogaru‑
plural
  • corciogari
  • corciogarii
genitiv-dativ singular
  • corciogar
  • corciogarului
plural
  • corciogari
  • corciogarilor
vocativ singular
  • corciogarule
  • corciogare
plural
  • corciogarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârciocar, cârciocarisubstantiv masculin

  • 1. regional Om căruia îi plac cearta, procesele, care găsește obiecție la orice; om cârcotaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cârcotaș
    • format_quote Hoțu de Pepelea îi cîrciocar de frunte. ALECSANDRI, T. 840. DLRLC
etimologie:
  • Cârciog + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.