CORDEA, cordele, s. f. 1. Panglică îngustă care servește ca ornament (legată în păr, la gât, la pălărie etc.). 2. (Zool.) Tenie. 3. Pește marin în formă de panglică și cu aripioarele dorsală, codală și anală contopite (Ophidion barbatum). [Var.: (înv.) cordelă s. f.] – Din ngr. kordélla.

cordea sf [At: NEGRUZZI, S. I, 195 / V: ~elă / Pl: ~ele / E: ngr ϰορδελλα] 1 (Înv) Panglică îngustă care servește ca ornament (la gât, la pălărie, în păr etc.). 2 (Bot; lpl) Iarbă-albă. 3 (Bot; îc) ~-roșie Planta Catocala sponsa. 4 (Zlg) Tenie. 5 (Iht) Pește marin în formă de panglică, cu aripioarele dorsale codate iar cele anale contopite (Ophidion barbatum). 6 Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape. 7 Cordină.

CORDEA, cordele, s. f. 1. Panglică îngustă care servește ca ornament (legată în păr, la gât, la pălărie etc.). 2. (Zool.) Tenie. 3. Pește marin în formă de panglică și cu aripioarele dorsală, codată și anală contopite (Ophidion barbatum). [Var.: (înv.) cordelă] – Din ngr. kordélla.

CORDEA, cordele, s. f. (Mold.) 1. Panglică îngustă, de lină sau de mătase, care servește ca ornament (legată în păr, la gît, la pălărie, etc.). Puse mîndră... pălărie cu flori, cu cordele și cu mărgele rupte de la gîturile fetelor. EMINESCU, N. 5. Vezi cel părău care... seamănă de departe cu o cordea albă? NEGRUZZI, S. I 195. Să puie la gît mărgele... Paftaluțe și cordele. ALECSANDRI, P. P. 349. 2. Tenie. – Variantă: (învechit) cordelă (NEGRUZZI, S. X 60) s. f.

CORDEA ~ele f. 1) Fâșie îngustă de material textil, folosită de femei ca podoabă (la îmbrăcăminte, în păr etc.); panglică. 2) Vierme plat și foarte lung care parazitează în intestinul subțire al mamiferelor și al omului; tenie; panglică. 3) Pește teleostian marin în formă de panglică. [Art. cordeaua; G.-D. cordelei; Sil. cor-dea] /<ngr. kordélla

cordea f. Mold. 1. panglică; 2. tenia; 3. un fel de joc în cărți: juca parola sau cordeaua AL. [It. CORDELLA, printr’un intermediar grec modern].

cordeá și cordícă f., pl. ele (ngr. kordélla și kurdélla, turc kordela, d. it. cordella, dim. d. corda, funie, coardă; pol. kordel. Cp. cu sardea). Mold. Munt. est. Panglică, fășie de mătase făcută în fabrică. Tenie, un verme intestinal. Un vechĭ joc de cărțĭ.

cordelă sf vz cordea

cordea s. f., art. cordeaua, g.-d. art. cordelei; pl. cordele

cordea s. f., art. cordeaua, g.-d. art. cordelei; pl. cordele, art. cordelele

cordea (panglică) s. f., art. cordeaua, g.-d. art. cordelei; pl. cordele

cordelă (pește) s. f., g.-d. art. cordelei; pl. cordele

CORDEA s. v. panglică, tenie.

cordea s. v. PANGLICĂ. TENIE.

cordea (cordele), s. f. – 1. Bentiță, panglică. – 2. Plantă (Bandingera arundinacea). – 3. Tenie. – Mr. curcudeauă. Ngr. ϰορδέλα (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Tiktin; Gáldi 167), din it. cordella; cf. tc. kordela. – Der. cordelat, adj. (împodobit cu panglici); cordelar, s. m. (negustor de mărunțișuri); cordelărie, s. f. (mercerie). Este dublet al lui cordelă, s. f. (pește marin, Leptocephalus conger), din același cuvînt gr.