20 de definiții pentru carafă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARAFĂ, carafe, s. f. Sticlă cu gâtul lung și cu partea de jos bombată. ♦ Conținutul unei astfel de sticle. [Var.: gara s. f.] – Din ngr. karáfa, fr. carafe, it. caraffa.

CARAFĂ, carafe, s. f. Sticlă cu gâtul lung și cu partea de jos bombată. ♦ Conținutul unei astfel de sticle. [Var.: gara s. f.] – Din ngr. karáfa, fr. carafe, it. caraffa.

cara1 sf [At: PANN, P. V. II, 8 / V: ga~ / Pl: ~fe, ~răfi / E: ngr ϰαράφα, fr carafe, it caraffa] 1 Cană cu gâtul lung și cu partea de jos bombată. 2 Conținutul unei carafe (1). 3 Cana împreună cu conținutul.

CARA s. f. v. garafă.

carafă f. 1. sticlă de cristal cu pântecele larg și gâtul strâmt; 2. conținutul ei (= fr. carafe).

GARA s. f. v. carafă.

GARAFĂ, garafe și gărăfi, s. f. Sticlă cu gîtul lung și subțire, cu partea de jos bombată, în care se păstrează apă sau diverse băuturi. Trei moșnegi aprinși la sfadă Se-ndulcesc din a garafă. IOSIF, V. 49. Umblam cu vorba împrejurul trăistii călugărului, cum umbla vulpea împrejurul gărăfii cu mîncare a cocostîrcului. HOGAȘ, M. N. 114. Ah! garafa pîntecoasă doar de sfeșnic mai e bună! EMINESCU, O. I 46. ♦ Conținutul unei garafe. Într-o vreme, cătră sfîrșitul gărăfii de al doilea, amîndoi tăcură. SADOVEANU, P. S. 61. – Variantă: cara (CASSIAN, V. 19, PANN, P. V. II 8) s. f.

garafă f. Mold. carafă: garafă pântecoasă EM. [Gr. mod.]. V. carafă.

garáfă f., pl. e și (est) gărăfĭ (ngr. karáfa, it. caraffa, d. fr. carafe, care vine d. sp. pg. garrafa, din ar. karâ’a, vas. Sud. Butelie (sticlă) de oferit vin la masă (la cîrcĭumĭ 250-500-1000 gr.): Treĭ garafe, treĭ ulcele (P. P.). Est. Burcut, clondir, butelie ca cele de apă minerală (cam un litru). – Fals carafă (d. fr.). V. șip 3, galon.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cara (cană) s. f., g.-d. art. carafei; pl. carafe

!cara (sticlă) s. f., g.-d. art. carafei; pl. carafe

carafă/gara (sticlă) s. f., g.-d. art. carafei/garafei; pl. carafe/garafe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GARA s. (reg.) șip. (O ~ cu vin.)

GARA s. (reg.) șip. (O ~ cu vin.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

garafă (garafe), s. f. – Sticlă cu gîtul lung. – Var. carafă. Mr. garafă. Ngr. γαράφα (Meyer 119, DAR), cf. alb. gharraf. Var., din fr. carafe.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GARÁFĂ (CARÁFĂ) (< ngr., fr.) s. f. Sticlă cu gâtul strâmt și partea de jos bombată; conținutul unei astfel de sticle.

Intrare: carafă
carafă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cara
  • carafa
plural
  • carafe
  • carafele
genitiv-dativ singular
  • carafe
  • carafei
plural
  • carafe
  • carafelor
vocativ singular
plural
garafă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gara
  • garafa
plural
  • garafe
  • garafele
genitiv-dativ singular
  • garafe
  • garafei
plural
  • garafe
  • garafelor
vocativ singular
plural
garafă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F60)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gara
  • garafa
plural
  • gărăfi
  • gărăfile
genitiv-dativ singular
  • gărăfi
  • gărăfii
plural
  • gărăfi
  • gărăfilor
vocativ singular
plural
carafă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cara
  • carafa
plural
  • cărăfi
  • cărăfile
genitiv-dativ singular
  • cărăfi
  • cărăfii
plural
  • cărăfi
  • cărăfilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cara, carafesubstantiv feminin

  • 1. Sticlă cu gâtul lung și cu partea de jos bombată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șip diminutive: gărăfioară
    • format_quote Trei moșnegi aprinși la sfadă Se-ndulcesc din o garafă. IOSIF, V. 49. DLRLC
    • format_quote Umblam cu vorba împrejurul trăistii călugărului, cum umbla vulpea împrejurul gărăfii cu mîncare a cocostîrcului. HOGAȘ, M. N. 114. DLRLC
    • format_quote Ah! garafa pîntecoasă doar de sfeșnic mai e bună! EMINESCU, O. I 46. DLRLC
    • 1.1. Conținutul unei astfel de sticle. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Într-o vreme, cătră sfîrșitul gărăfii de al doilea, amîndoi tăcură. SADOVEANU, P. S. 61. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.