CALEMBEC s. m. (Înv.) Specie de arbore exotic, cu lemn negru, plăcut mirositor. – Din tc. kalembek.

calembec sm [At: ALECSANDRI, T. 1237 / E: tc kalembek] (Tcî) 1 Specie de arbore exotic, cu lemn negru, plăcut mirositor, nedefinit mai îndeaproape. 2 Lemnul acestui arbore, din care se fac mătănii.

CALEMBEC sbst. 🌿 Specie de arbore negru din India, cu lemn foarte mirositor: stau negustorii cu... metanii de ~ în mînă ALECS. [tc.].

CALEMBEC s. m. (Turcism înv.) Specie de arbore exotic, cu lemn negru, plăcut mirositor. – Din tc. kalembek.

CALEMBEC s. m. (Turcism învechit) Specie de arbore exotic cu lemnul negru, fin și plăcut mirositor. Dacă Radu s-ar îndeletnici... Cu vînzare de cutnii și metanii de calembec? ALECSANDRI, T. 1237.

CALEMBEC s. m. (Turcism înv.) Specie de arbore exotic, cu lemn negru, plăcut mirositor. – Tc. kalembek.

calembec n. soiu de lemn negru din India, foarte mirositor: mătănii din calembec AL. [Turc. KALEMBEK].

calembéc n. (turc. kalembek). Vechĭ. Un fel de lemn negru mirositor din India. V. abanos.

calembec (înv.) s. m.

calembec (înv.) s. m.

calembec s. m.

calembec s. m. – Specie de arbore exotic. Tc. kalambak (Șeineanu, III, 26; Meyer 169; Lokotsch 1155); cf. it. calambucco. Sec. XVI, înv.

calembac, s.m. fără pl. (înv.) specie de arbore exotic, cu lemn negru, plăcut mirositor, din care se făceau mătănii.