18 definiții pentru arhiduce

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARHIDUCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din casa domnitoare de Austria; bărbat care purta acest titlu. – Din fr. archiduc, lat. archidux (după duce).

arhiduce sm [At: ȘINCAI, HR. II, 153 / V: (înv) ~ucă, ~ux / S: (înv) archi~ / Pl: ~uci / E: lat arhidux, fr archiduc] 1 Titlu dat prinților din Casa imperială a Austriei. 2 Bărbat care purta titlul de arhiduce (1).

*ARHIDUCE sm. 🛡 Titlul aceluia a cărui autoritate este superioară celorlalți duci; în timpurile din urmă era obicinuit numai în Austria și în Bavaria, unde numele acesta se da în special principilor din familia domnitoare [fr. archiduc].

ARHIDUCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei; bărbat care purta acest titlu. – Din fr. archiduc, lat. archidux (după duce).

ARHIDUCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei.

ARHIDUCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei; bărbat care poartă acest titlu. – După fr. archiduc.

ARHIDUCE s.m. Titlu purtat de prinții fostei case imperiale a Austriei. [Cf. it. arciduce, fr. archiduc, lat. med. archidux, după duce].

ARHIDUCE s. m. titlu purtat de prinții fostei case imperiale a Austriei. (< fr. archiduc, lat. archidux)

ARHIDUCE ~i m. Titlu dat prinților din fosta casă domnitoare a Austriei. /<fr. archiduc, lat. archidux

arhiduce m. titlul principilor imperiali (în casa de Austria și de Rusia).

*arhidúce m. (arhi- și duce; fr. archiduc). Mare duce (prinț din familia domnitoare) în Austria.

ARHIDU sm. 🛡 = ARHIDUCE [ngr. άρχιδούξ].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arhiduce s. m., art. arhiducele; pl. arhiduci

Intrare: arhiduce
substantiv masculin (M51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhiduce
  • arhiducele
plural
  • arhiduci
  • arhiducii
genitiv-dativ singular
  • arhiduce
  • arhiducelui
plural
  • arhiduci
  • arhiducilor
vocativ singular
  • arhiduce
plural
  • arhiducilor
substantiv masculin (M80)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhidu
  • arhiduca
plural
  • arhiduci
  • arhiducii
genitiv-dativ singular
  • arhidu
  • arhiducii
  • arhiducei
plural
  • arhiduci
  • arhiducilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M8)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhidux
  • arhiduxul
plural
genitiv-dativ singular
  • arhidux
  • arhiduxului
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arhiduce, arhiducisubstantiv masculin

  • 1. Titlu dat prinților din casa domnitoare de Austria; bărbat care purta acest titlu. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.