opțiuni
  • info

10 definiții pentru țâțâit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚÂȚÂIT, țâțâituri, s. n. Faptul de a țâțâi; (concr.) sunet ascuțit, strident. – V. țâțâi.

țâțâit1 sn [At: LB / V: (reg) țițiit / Pl: ~uri / E: țâțâi2] 1-8 Țâțâire (1-8). 9 (Reg) Sunet ascuțit emis la vânătoare, dintr-un fel de fluier din os de găină, cu care vânătorul imită glasul unor păsări pentru a le atrage.

țâțâit2, ~ă a [At: A IV, 2 / Pl: ~iți, ~e / E: țuțui4] (Reg) 1 Legănat. 2 Domol (13).

ȚÂȚÂIT s. n. Faptul de a țâțâi; (concr.) sunet ascuțit, strident. – V. țâțâi.

țițiit sn vz țâțâit

ȚIȚIIT s. n. v. țîțîit.

ȚÎȚÎIT s. n. (Și în forma țițiit) Faptul de a țîțîi; (concretizat) sunetul produs. 1. v. țîțîi (1). Cînd îl prinzi în mînă și-l pui la ureche [scripcarul] produce un fel de... țițiit, ca și cînd ar cînta cineva dintr-o scripcuță sau cobză. MARIAN, INS. 101. 2. v. țîțîi (3). Își strînge buzele și scoate un fel de țîțîit. ȘEZ. IV 32. – Variantă: țițiit s. n.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țâțâit s. n., pl. țâțâituri

țâțâit s. n., pl. țâțâituri

țâțâit s. n., pl. țâțâituri

Intrare: țâțâit
țâțâit substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâțâit
  • țâțâitul
  • țâțâitu‑
plural
  • țâțâituri
  • țâțâiturile
genitiv-dativ singular
  • țâțâit
  • țâțâitului
plural
  • țâțâituri
  • țâțâiturilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țițiit
  • țițiitul
  • țițiitu‑
plural
  • țițiituri
  • țițiiturile
genitiv-dativ singular
  • țițiit
  • țițiitului
plural
  • țițiituri
  • țițiiturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țâțâit, țâțâiturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a țâțâi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își strînge buzele și scoate un fel de țîțîit. ȘEZ. IV 32. DLRLC
    • 1.1. concretizat Sunet ascuțit, strident. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd îl prinzi în mînă și-l pui la ureche [scripcarul] produce un fel de... țițiit, ca și cînd ar cînta cineva dintr-o scripcuță sau cobză. MARIAN, INS. 101. DLRLC
etimologie:
  • vezi țâțâi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.