opțiuni

6 definiții pentru țurui

Explicative DEX

țurui1 [At: SĂM. IV, 125 / V: (1-3) ~ăi / Pzi: țurui, ~esc / E: țur + -ui] (Reg) 1 vi (D. lichide sau d. materii în stare de pulbere, granule etc.) A curge în șuvoaie, în șuvițe etc., producând un zgomot caracteristic Si: a ciurui1 (8). 2 vi (D. burlane, robinete etc.) A produce un zgomot specific la scurgerea unui șiroi1. 3 vt A lăsa să curgă puțin câte puțin. 4 vt (C. i. păsări de curte) A chema la mâncare, folosind cuvântul „țur”.

ȚURUI = ZURUI.

țúruĭ, a -í v. intr. (d. țur, și rudă cu sîrb. cúriti, a se scurge, ca și cu cĭur 2, țîrîĭ, zuruĭ. V. Bern. 1, 131). Mă scurg mult (vorbind de apă, de grăunțe, de nisip).

țurăi3 v vz țurui1

Ortografice DOOM

țurui vb., ind. prez. 1 sg. țurui/țuruiesc; imperf. 3 sg. țuruia; conj. prez. 3 sg. și pl. țuruie/țuruiască

Regionalisme / arhaisme

țurui, țuruiesc, vb. IV (reg.) a se scurge (apa, nisipul).

Intrare: țurui
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țurui
  • țuruire
  • țuruit
  • țuruitu‑
  • țuruind
  • țuruindu‑
 singular plural
  • țuruie
  • țuruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țurui
 (să)
  • țurui
  • țuruiam
  • țuruii
  • țuruisem
a II-a (tu)
  • țurui
 (să)
  • țurui
  • țuruiai
  • țuruiși
  • țuruiseși
a III-a (el, ea)
  • țuruie
 (să)
  • țuruie
  • țuruia
  • țurui
  • țuruise
plural I (noi)
  • țuruim
 (să)
  • țuruim
  • țuruiam
  • țuruirăm
  • țuruiserăm
  • țuruisem
a II-a (voi)
  • țuruiți
 (să)
  • țuruiți
  • țuruiați
  • țuruirăți
  • țuruiserăți
  • țuruiseți
a III-a (ei, ele)
  • țuruie
 (să)
  • țuruie
  • țuruiau
  • țuruiră
  • țuruiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țurui
  • țuruire
  • țuruit
  • țuruitu‑
  • țuruind
  • țuruindu‑
 singular plural
  • țuruiește
  • țuruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țuruiesc
 (să)
  • țuruiesc
  • țuruiam
  • țuruii
  • țuruisem
a II-a (tu)
  • țuruiești
 (să)
  • țuruiești
  • țuruiai
  • țuruiși
  • țuruiseși
a III-a (el, ea)
  • țuruiește
 (să)
  • țuruiască
  • țuruia
  • țurui
  • țuruise
plural I (noi)
  • țuruim
 (să)
  • țuruim
  • țuruiam
  • țuruirăm
  • țuruiserăm
  • țuruisem
a II-a (voi)
  • țuruiți
 (să)
  • țuruiți
  • țuruiați
  • țuruirăți
  • țuruiserăți
  • țuruiseți
a III-a (ei, ele)
  • țuruiesc
 (să)
  • țuruiască
  • țuruiau
  • țuruiră
  • țuruiseră
țurăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)