6 definiții pentru țura
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
țura i [At: ARH. FOLK. I, 172 / V: ~ră, țiu~, ~i / A și: țura / E: fo] 1 (Mar; de obicei repetat sau întărit prin „țup”, „hai” etc.) Cuvânt care servește, de regulă, ca început de vers în chiuituri, atrăgând atenția asupra ceea ce urmează. 2 (Reg) Cuvânt cu care se semnalează prezența lupului.
țiura i vz țura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țurai1 i vz țura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țură i vz țura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țura interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
țura, (țurai), interj. – (reg.) Cuvânt utilizat la refren, la chiuituri și cântece (specific doar în Maramureș). ♦ (onom.) Țura, nume de familie (221 de persoane cu acest nume, în Maramures, în 2007). – Formă expresivă (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni