11 definiții pentru țuicar

Explicative DEX

ȚUICAR, țuicari, s. m. Fabricant sau negustor de țuică. ♦ (Fam.) Băutor de țuică. – Țuică + suf. -ar.

ȚUICAR, țuicari, s. m. Fabricant sau negustor de țuică. ♦ (Fam.) Băutor de țuică. – Țuică + suf. -ar.

țuicar sm [At: CONV. LIT. XLV, 364 / Pl: ~i / E: țuică1 + -ar] 1 Persoană care fabrică țuică1 (1) Si: (înv) rachier. 2 Persoană care vinde țuică1 (1) Si: (înv) rachier. 3 (Fam) Băutor de țuică1 (1).

ȚUICAR sm. Cel ce fabrică țuică: ~ii își beau prea mult țuica (IRG.); cum se face că din ~ te-ai făcut haiduc? (UR.).

ȚUICAR, țuicari, s. m. Fabricant sau negustor de țuică; (familiar) băutor de țuică.

ȚUICAR ~i m. 1) Lucrător specializat în producerea țuicii. 2) Vânzător de țuică. /țuică + suf. ~ar

Ortografice DOOM

țuicar s. m., pl. țuicari

țuicar s. m., pl. țuicari

țuicar s. m., pl. țuicari

Argou

țuicar, țuicari s. m. v. țuicangiu

Sinonime

ȚUICAR s. v. povarnagiu, velnicer

țuicar s. v. POVARNAGIU. VELNICER.

Intrare: țuicar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuicar
  • țuicarul
  • țuicaru‑
plural
  • țuicari
  • țuicarii
genitiv-dativ singular
  • țuicar
  • țuicarului
plural
  • țuicari
  • țuicarilor
vocativ singular
  • țuicarule
  • țuicare
plural
  • țuicarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țuicar, țuicarisubstantiv masculin

etimologie:
  • Țuică + -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.