opțiuni
  • info

11 definiții pentru țug

din care

Explicative DEX

ȚUG, țuguri, s. n. (Înv. și reg.) Tren. – Din germ. Zug.

țug2 sn [At: CARAGIALE, O. VII, 448 / Pl: ~uri / E: ger Zug, mg cúg] 1 (Înv; Trs) Curent de aer. 2 (Înv; Trs) Aer rece Si: răcoare. 3 (Gmț; îe) A avea ~ la băutură Se spune despre cineva căruia îi place să bea. 4 (Înv; Ban) Pluton1. 5 (Reg) Vază1. 6 (Îrg) Tren. 7 (Mar) Șir de vagonete pentru transportul minereului. 8 (Reg) Străgălie la car. 9 (Reg) Lambă la car. 10 (Reg) Elastic la ghete.

ȚUG, țuguri, s. n. (Reg.) Tren. – Din germ. Zug.

ȚUG, țuguri, s. n. (Germanism învechit în Transilv.) Tren. Umbli pînă acolo o săptămînă. Te duci o vreme cu țugu. Pe urmă umbli pe jos. SADOVEANU, V. F. 156.

Ortografice DOOM

țug (înv., reg.) s. n., pl. țuguri

țug (înv., reg.) s. n., pl. țuguri

țug s. n., pl. țuguri

Sinonime

ȚUG s. v. locomotivă, mașină, tren.

țug s. v. LOCOMOTIVĂ. MAȘINĂ. TREN.

Regionalisme / arhaisme

țug, țuguri, s.n. (reg.) 1. tren. 2. curent de aer. 3. pluton. 4. trecere, căutare. 5. elastic la ghete.

țug, țuguri, s.n. (reg., înv.) 1. Curent (de aer): „Traˈ ușile, că gândești că traˈ de oriunde țug” (Faiciuc, 2008: 770). 2. (min.) Garnitură de vagonete cu locomotivă. – Din germ. Zug „tren” DLRC, DEX).

Intrare: țug
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țug
  • țugul
  • țugu‑
plural
  • țuguri
  • țugurile
genitiv-dativ singular
  • țug
  • țugului
plural
  • țuguri
  • țugurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țug, țugurisubstantiv neutru

  • 1. învechit regional Tren. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tren
    • format_quote Umbli pînă acolo o săptămînă. Te duci o vreme cu țugu. Pe urmă umbli pe jos. SADOVEANU, V. F. 156. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.