ȚIPIRIG² s. n. (Pop.) Clorură de amoniu (folosită la cositorirea aramei, în soluția unor pile electrice și în diferite reacții chimice). – Cf. sb. caparika.

țipirig² sn [At: (a. 1763) IORGA, S. D. X, 16 / V: (îrg) țeper~, (înv) ~per~, (reg) țâp~, țăper~, țaper~ / E: ns cf srb caparika] (Pop) Clorură de amoniu, folosită la cositorirea aramei, în soluția unor pile electrice și în diferite reacții chimice.

ȚIPIRIG¹, ȚIPERIG¹ sbst. 🔬 Sare amoniacală: clorură de amoniu (AzH₄Cl) [comp. srb. caparika].

ȚIPIRIG² s. n. Clorură de amoniu (folosită la cositorirea aramei, în soluția unor pile electrice și în diferite reacții chimice). – Cf. scr. caparika.

ȚIPIRIG² s. n. Clorură de amoniu (folosită la cositorirea aramei, în diferite reacții chimice etc.).

ȚIPIRIG¹ n. pop. Substanță albă, cristalizată, solubilă în apă, întrebuințată, mai ales, la lipirea metalelor; clorură de amoniu. /Orig. nec.

1) țipiríg n. fără pl. (din țăperig, care ar veni dintr’un adj. ngr., de unde vine și sîrb. caparika și mrom. țaparkó, id.). O substanță albă pulverulentă rezultată din acid cloridric și amoniac în volume egale. În ainte se aducea din Egipt, unde se prepara sublimînd funinginea produsă din arderea baligiĭ de cămilă. Astăzĭ se extrage din apele care se condensează la prepararea gazuluĭ de iluminat pin destilarea cărbuneluĭ de pămînt. În chimie se numește clorură de amoniŭ saŭ cloidrat de amoniac (AzH₄ C₁). Se numește și salmiac și (vechĭ) nișadir.

țaperig sn vz țipirig²

țăperig sn vz țipirig²

țâpirig sn vz țipirig²

țeperig² sn vz țipirig²

țiperig² sn vz țipirig²

ȚEPERIG^{1, 2} = ȚIPIRIG^{1, 2}.

1) țăperíg, mineral, V. țipirig.

țipirig² (substanță) (pop.) s. n.

țipirig² (substanță) (pop.) s. n.

țipirig (chim.) s. n.

țipirig, sg.

țipirig s. n. – Amoniac. – Var. țiperig, tăperig. Sb. caparika (Candrea); sau, mai probabil, din țeapă cu suf. expresiv -ig(ă) pentru mirosul său înțepător; fonetismul ca și semantismul coincid cu tipirig (var. tiperig, tăperig), var. a lui pipirig, v. aici mai sus.

ȚIPIRIG s. v. clorură de amoniu, rugină, salmiac.

țipirig s. v. CLORURĂ DE AMONIU. RUGINĂ. SALMIAC.

SPIRT DE ȚIPIRIG s. v. amoniac.

spirt de țipirig s. v. AMONIAC.