O definiție pentru șuroire

Explicative DEX

ȘUROI vb. IV v. șiroi3.

Intrare: șuroire
șuroire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuroire
  • șuroirea
plural
  • șuroiri
  • șuroirile
genitiv-dativ singular
  • șuroiri
  • șuroirii
plural
  • șuroiri
  • șuroirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șiroiverb

  • 1. (Despre ape; prin extensiune despre alte lichide) A curge sau a se prelinge în șiroaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Filoftei, cu cămașa udă pe spate și cu apa șiroindu-i pe ceafă și în barbă, le dădea afară cu ispolul. DUMITRIU, P. F. 16. DLRLC
    • format_quote Sîngele... șiroia, umplînd pămîntul. SADOVEANU, O. I 255. DLRLC
    • format_quote Auzi cum șiruie afară, De-a lungul streșinilor, ploaia! IOSIF, PATR. 78. DLRLC
    • 1.1. (Despre lucruri îmbibate sau care secretă un lichid) A lăsa să se scurgă sau să se prelingă un lichid în șiroaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cîrligele șiroiau de apă. DUMITRIU, P. F. 4. DLRLC
      • format_quote M-am trezit pe mal, fulgerînd cu coada ochiului spre locul primejdiei; biruitor, însă, într-o jalnică stare, cu straiele șiroind și lipite de trup. SADOVEANU, Î. A. 49. DLRLC
      • format_quote Fruntea călărețului șiroia de sudoare. NEGRUZZI, S. I 42. DLRLC
  • 2. (Despre ape curgătoare) A curge repede (și abundent). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: curge
    • format_quote Cu fruntea lovită în piatra unde șuroia apa pe jgheaburi de două ori de trei mii de ani. C. PETRESCU, R. DR. 60. DLRLC
    • format_quote figurat Îi trecuse năvala răului și prin vine îi șiroia o răcoare proaspătă de grădină umedă. DUMITRIU, N. 239. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.