15 definiții pentru șpalt (zaț)
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘPALT1, șpalturi, s. n. (Tipogr.) 1. Zaț așezat în formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice înainte de punerea în pagină. ♦ Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, înainte de a fi paginat. – Din germ. Spalte.
ȘPALT1, șpalturi, s. n. (Tipogr.) 1. Zaț așezat în formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice înainte de punerea în pagină. ♦ Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, înainte de a fi paginat. – Din germ. Spalte.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
șpalt1 sn [At: ODOBESCU, S. III, 313 / V: (rar) sp~ / Pl: ~uri / E: ger Spalte, (3) cf ger Spaltenschiff] (Tip) 1 Zaț așezat în formă de coloană lungă. 2 Probă de tipăritură luată de pe un șpalt1 (1), pe care se fac corecturile. 3 (Pex) Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, înainte de a fi paginat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPALT, șpalturi, s. n. 1. Zaț cules în formă de coloană lungă; probă de tipăritură luată de pe acest zaț pe care se fac corecturile. Să umbli cu șpalturile de corecturi în redacție și să zăbovești acolo și trăgînd cu urechea la munca și la vorba redactorilor. PAS, Z. I 284. Domnul inginer a rupt pecețile și a scos din plic foaia unui șpalt pe care se aflau imprimate șase strofe ale unui poem. SADOVEANU, N. F. 185. Știam că tot așa mare meșter este tipograful nostru... spre a... face șpalturi. ODOBESCU, S. III 313. ◊ Fig. La a treia halbă de bere... lumea asta o văd în șpalturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 23. 2. Piele subțire (de obicei de calitate inferioară) obținută prin despicarea în grosime a pieilor, în cursul procesului de prelucrare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPALT1 s.n. 1. (Poligr.) Zaț cules sub formă de coloană lungă; probă de tipar luată după acest zaț, pe care se fac corecturile. 2. Strat de piele-gelatină, obținut în urma operației de secționare a pielii de prelucrat. [Pl. -turi, (s.m.) -ți. / < germ. Spalte].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘPALT1 s. n. (poligr. tradițională) zaț cules sub formă de coloană lungă. ◊ probă de tipar luată după acest zaț, pe care se fac corecturile. (< germ. Spalte)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘPALT1 ~uri n. Zaț în formă de coloană, pe copia căruia se fac corecturile tipografice (înainte de paginare). /<germ. Spalt
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șpalt n. 1. corectură în coloane; 2. bucată de lemn sau de metal pe care se așează literele, în tipografie; 3. piele de animal pre parată mai subțire. [Nemț. SPALT, coloană].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpalt n., pl. urĭ (germ. spalt, crăpătură, spalte, crăpătură, coloană de tipar). Coloană de litere pe placa lor în ainte de a fi împărțită în paginĭ. Placa pe care e pusă această coloană. Un fel de pele maĭ supțire și maĭ proastă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spalt2 sn vz șpalt1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șpalt s. n., pl. șpalturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șpalt s. n., pl. șpalturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șpalt (tipogr., ind. piel.) s. n., pl. șpalturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șpalt, pl. șpalturi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
șpalt, -turi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șpalt (-turi), s. n. – Zaț tipografic, probă de tipar netăiată. Germ. Spalte (Borcea 209). – Der. șpălțui, vb. (a egala grosimea pielii tăbăcite, a răzălui).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șpalt, șpalturisubstantiv neutru
- 1. Zaț așezat în formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice înainte de punerea în pagină. DEX '09 DLRLC DN
- Să umbli cu șpalturile de corecturi în redacție și să zăbovești acolo și trăgînd cu urechea la munca și la vorba redactorilor. PAS, Z. I 284. DLRLC
- Știam că tot așa mare meșter este tipograful nostru... spre a... face șpalturi. ODOBESCU, S. III 313. DLRLC
- La a treia halbă de bere... lumea asta o văd în șpalturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 23. DLRLC
- 1.1. Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. DEX '09 DLRLC DN
- Domnul inginer a rupt pecețile și a scos din plic foaia unui șpalt pe care se aflau imprimate șase strofe ale unui poem. SADOVEANU, N. F. 185. DLRLC
-
-
- 2. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, înainte de a fi paginat. DEX '09
etimologie:
- Spalte DEX '09 DN