opțiuni
  • info
6 definiții pentru șonțire

Explicative DEX

ȘONȚI2, șonțesc, vb. IV. Refl. (Rar) A purta haine de tîrgoveț, a se îmbrăca nemțește. – Din șonț.

ȘONȚI1, șonțesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) schilodi, a (se) ciunti; a (se) sluți, a (se) poci. – Din șont.

A SE ȘONȚI se ~esc intranz. pop. (mai ales despre încălțăminte) A-și pierde forma inițială (prin întrebuințare îndelungată sau neglijentă); a se scâlcia; a se scrombăi; a se scălâmba. /Din șonț

A ȘONȚI ~esc tranz. A face să se șonțească; a schilodi de picioare, a face șont. /Din șont

Sinonime

ȘONȚI vb. v. deforma, desfigura, poci, schimonosi, sluți, strâmba, șchiopăta, urâți.

Arhaisme și regionalisme

șonți2, șonțesc, vb. IV refl. (reg.) a purta haine de târgoveț, a se îmbrăca nemțește.

Intrare: șonțire
șonțire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șonțire
  • șonțirea
plural
  • șonțiri
  • șonțirile
genitiv-dativ singular
  • șonțiri
  • șonțirii
plural
  • șonțiri
  • șonțirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șonți, șonțescverb

  • 1. reflexiv rar A purta haine de târgoveț, a se îmbrăca nemțește. DLRLC DLRM
    • format_quote Pentru că munteanul făcea nazuri, nevrînd fără noimă să se șonțească, au trebuit să întîmpene greutate pînă să-l facă a înțelege că hainele sale boierești sînt mai de valoră. ȘEZ. XII 176. DLRLC
etimologie:
  • șonț DLRM

șonți, șonțescverb

etimologie:
  • șont DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.