6 definiții pentru șnuruire
Explicative DEX
ȘNURUIRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui.
ȘNURUIRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șnuruire sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: șnurui] 1 Legare a unor registre, dosare etc. cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite Si: șnuruială (1), șnuruit1 (1). 2 (Pex) Strângere cu șnur (1) a unor obiecte pentru a se ține împreună Si: șnuruială (2), șnuruit1 (2). 3 (Reg) Împodobire a hainelor cu șnur (1) Si: șnuruială (3), șnuruit1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘNURUIRE, numiri, s. f. Acțiunea de a șnurui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
șnuruire s. f., g.-d. art. șnuruirii; pl. șnuruiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șnuruire s. f., g.-d. art. șnuruirii; pl. șnuruiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șnuruire s. f., g.-d. art. șnuruirii; pl. șnuruiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
șnuruire, șnuruirisubstantiv feminin
- sinonime: șnuruit
etimologie:
- șnurui DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.