15 definiții pentru șacal
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘACAL, șacali, s. m. 1. Mamifer carnivor sălbatic asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit, care trăiește în nordul Africii, în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri (Canis aureus). 2. Epitet pentru o persoană rapace, hrăpăreață, josnică. – Din fr. chacal.
ȘACAL, șacali, s. m. 1. Mamifer carnivor sălbatic asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit, care trăiește în nordul Africii, în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri (Canis aureus). 2. Epitet pentru o persoană rapace, hrăpăreață, josnică. – Din fr. chacal.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șacal sm [At: ALECSANDRI, O. P. 337 / V: (înv) cea~ / Pl: ~i / E: fr chacal] 1 Mamifer carnivor sălbatic din Africa, Asia și sud-estul Europei, asemănător cu câinele, care trăiește în haite și se hrănește cu animale mici și cu hoituri (Canis aureus). 2 (Fig; dep) Persoană rapace, josnică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘACAL, șacali, s. m. Mamifer carnivor sălbatic prezentînd unele asemănări cu vulpea și cu lupul; trăiește în haite în Africa, în Asia și în sud-estul Europei, hrănindu-se cu animale mici și cu hoituri (Canis Aureus). Vîntul a trecut pe lîngă cușca șacalilor și a hienelor. ANGHEL, PR. 114. Pe vechile ruine șacalul cobitor Unea cu vijelia un gemet plin de dor. BOLINTINEANU, O. 242.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘACAL s.m. Animal sălbatic carnivor care trăiește în haite în Africa, în Asia și în Caucaz, hrănindu-se mai ales cu hoituri. [< fr. chacal, cf. tc. çakal].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘACAL s. m. 1. mamifer carnivor, asemănător cu lupul, care trăiește în haite în Africa, Asia meridională și Caucaz, hrănindu-se cu hoituri. 2. (fig.) om rapace, josnic. (< fr. chacal)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘACAL ~i m. 1) Mamifer sălbatic asemănător cu lupul, dar de talie mai mică, care se hrănește, în special, cu hoituri. 2) fig. Persoană avida, rapace și josnică. /<fr. chacal
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șacal m. un fel de câine sălbatic din Orient, care noaptea urlă trist și nesuferit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*șacál m., pl. lĭ (fr. chacal, d. turc. çakal, care vine d. pers. šaghal). Un animal carnivor sălbatic (mijlociŭ între cîne și vulpe) care umblă noaptea în cete, atacă vitele micĭ și mănîncă și mortăcĭunĭ. (Trăĭește pin Africa și Orient și chear pînă la Dunăre). – La Cant. ceacal (d. turc.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ciacal sm vz șacal
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șacal s. m., pl. șacali
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șacal s. m., pl. șacali
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șacal s. m., pl. șacali
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șacal, -li.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șacal (șacali), s. m. – Mamifer carnivor sălbatic, asemănător cu lupul (Canis aureus). – Var. înv. ceacal. Fr. chacal, var. (sec. XVIII) direct din tc. çakal.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
șacal, șacali s. m. 1. (intl.) polițist. 2. persoană rapace / josnică.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șacal, șacalisubstantiv masculin
- 1. Mamifer carnivor sălbatic asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit, care trăiește în nordul Africii, în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri (Canis aureus). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Vîntul a trecut pe lîngă cușca șacalilor și a hienelor. ANGHEL, PR. 114. DLRLC
- Pe vechile ruine șacalul cobitor Unea cu vijelia un gemet plin de dor. BOLINTINEANU, O. 242. DLRLC
-
- 2. Epitet pentru o persoană rapace, hrăpăreață, josnică. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- chacal DEX '09 DEX '98 DN