9 definiții pentru înzdrăvenire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNZDRĂVENIRE s. f. Acțiunea de a (se) înzdrăveni; însănătoșire, întremare, întărire. – V. înzdrăveni.

ÎNZDRĂVENIRE s. f. Acțiunea de a (se) înzdrăveni; însănătoșire, întremare, întărire. – V. înzdrăveni.

înzdrăvenire sf [At: DA / V: ~rev~ / Pl: ~ri / E: înzdrăveni] 1-2 Recăpătare (a sănătății sau) a puterilor Si: întremare, înzdrăvenit1 (1-2).

ÎNZDRĂVENIRE s. f. Acțiunea de a se înzdrăveni; întremare, însănătoșire, întărire.

înzdrevenire sf vz înzdrăvenire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înzdrăvenire s. f., g.-d. art. înzdrăvenirii

înzdrăvenire s. f., g.-d. art. înzdrăvenirii

înzdrăvenire s. f., g.-d. art. înzdrăvenirii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNZDRĂVENIRE s. (MED.) 1. v. însănătoșire. 2. v. întremare.

ÎNZDRĂVENIRE s. (MED.) 1. îndreptare, înfiripare, însănătoșire, întremare, lecuire, refacere, restabilire, ridicare, tămăduire, vindecare, (pop.) sculare, tamăduială, (înv.) sănătoșare, tămăduință, vracevanie. (~ completă a bolnavului.) 2. fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, reconfortare, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (înv. și pop.) împuternicire. (~ lui după boală.)

Intrare: înzdrăvenire
înzdrăvenire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzdrăvenire
  • ‑nzdrăvenire
  • înzdrăvenirea
  • ‑nzdrăvenirea
plural
  • înzdrăveniri
  • ‑nzdrăveniri
  • înzdrăvenirile
  • ‑nzdrăvenirile
genitiv-dativ singular
  • înzdrăveniri
  • ‑nzdrăveniri
  • înzdrăvenirii
  • ‑nzdrăvenirii
plural
  • înzdrăveniri
  • ‑nzdrăveniri
  • înzdrăvenirilor
  • ‑nzdrăvenirilor
vocativ singular
plural
înzdrevenire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzdrevenire
  • ‑nzdrevenire
  • înzdrevenirea
  • ‑nzdrevenirea
plural
  • înzdreveniri
  • ‑nzdreveniri
  • înzdrevenirile
  • ‑nzdrevenirile
genitiv-dativ singular
  • înzdreveniri
  • ‑nzdreveniri
  • înzdrevenirii
  • ‑nzdrevenirii
plural
  • înzdreveniri
  • ‑nzdreveniri
  • înzdrevenirilor
  • ‑nzdrevenirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înzdrăvenire, înzdrăvenirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi înzdrăveni DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.