17 definiții pentru învârtoșa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVÂRTOȘA, învârtoșez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) face vârtos, tare; a (se) întări, a (se) solidifica. ♦ (Pop.) A (se) face puternic, rezistent, voinic; a (se) fortifica. 2. Refl. Fig. A deveni neîndurător; a se împietri. – În + vârtos.

învârtoșa [At: PSALT. HUR. 184/5 / V: (reg; cscj) i / Pzi: ez, (înv) învârtoș / E: în- + vârtos] 1-2 vtr A (se) face tare, vârtos Si: a (se) întări, a (se) solidifica. 3-4 vtr (D. idei, convingeri) (A face să devină sau) a deveni mai ferme. 5-6 vtr (D. sentimente) A (se) intensifica. 7-10 vtr (Pop; d. om) A (se) face (mai puternic sau) mai rezistent Si: a (se) fortifica. 11 vr (D. om) A deveni neîndurător Si: a se împietri. 12 vt A face rezistent un metal Si: a oțeli. 13 vt A reconforta. 14 vr (D. piele) A se îngroșa. 15 vr (Rar) A se întrema.

ÎNVÂRTOȘA, învârtoșez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) face vârtos, tare; a (se) întări, a (se) solidifica. ♦ (Pop.) A (se) face puternic, rezistent, voinic; a (se) fortifica. 2. Refl. Fig. A deveni neîndurat; a se împietri. – În + vârtos.

A ÎNVÂRTOȘA ~ez tranz. A face să se învârtoșeze. /în + vârtos

A SE ÎNVÂRTOȘA mă ~ez intranz. 1) (despre lichide sau corpuri ce conțin lichide) A trece în stare solidă; a deveni vârtos; a se solidifica. 2) fig. (despre persoane) A deveni puternic, viguros; a se învoinici; a se împuternici. 3) fig. A deveni nemilos, neîndurător. /în + vârtos

învârtoși v vz învârtoșa

ÎNVÎRTOȘA, învîrtoșez, vb. I. 1. Refl. A se face vîrtos, tare; a se întări, a se îngroșa, a se solidifica. Peste zi începuse un vînt rece și noroiul se învîrtoșa, strîngîndu-se de frig. GHICA, S. A. 96. 2. Tranz. (Învechit și popular, cu privire la persoane) A face puternic, rezistent, voinic. Apa... mă învîrtoșa ea mai mult decît orice doctorie. GORJAN, H. II 8. 3. Refl. Fig. A deveni neîndurat; a se împietri. Cum sînteți voi toate... vorbi ea încetișor. Cum v-ați învîrtoșat, cum v-ați înlemnit. CONTEMPORANUL, IV 88. – Variantă: învîrtoși (PISCUPESCU, O. 5) vb. IV.

învîrtoșéz v. tr. (d. vîrtos). Solidific. Fortific, daŭ putere. V. refl. Mă solidific. Prind putere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

învârtoșa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. învârtoșez, 3 învârtoșea, 1 pl. învârtoșăm; conj. prez. 1 sg. să învârtoșez, 3 să învârtoșeze; ger. învârtoșând corectat(ă)

învârtoșa (a ~) vb., ind. prez. 3 învârtoșează, 1 pl. învârtoșăm; conj. prez. 3 învârtoșeze; ger. învârtoșând

învârtoșa vb., ind. prez. 1 sg. învârtoșez, 3 sg. și pl. învârtoșează, 1 pl. învârtoșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. învârtoșeze; ger. învârtoșând

învîrtoșa (ind. prez. 3 sg. și pl. învîrtoșează, 1 pl. învîrtoșăm, ger. învîrtoșînd)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVÂRTOȘA vb. 1. v. solidifica. 2. v. bătători. 3. v. usca. 4. a se închega, a se îngroșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.)

ÎNVÎRTOȘA vb. 1. a (se) întări, a (se) solidifica, (înv. și reg.) a (se) slei. (Lava fierbinte se ~.) 2. a se bătători, a se întări, a se înțeleni. (Pămîntul s-a ~.) 3. a se împietri, a se întări. (Pîinea s-a ~.) 4. a se închega, a se îngroșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

învârtoșa, vb. refl. – A se face vârtos, solid, dur. – Din în- + vârtos (< lat. virtuosus) (DEX, MDA).

Intrare: învârtoșa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învârtoșa
  • ‑nvârtoșa
  • învârtoșare
  • ‑nvârtoșare
  • învârtoșat
  • ‑nvârtoșat
  • învârtoșatu‑
  • ‑nvârtoșatu‑
  • învârtoșând
  • ‑nvârtoșând
  • învârtoșându‑
  • ‑nvârtoșându‑
singular plural
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învârtoșez
  • ‑nvârtoșez
(să)
  • învârtoșez
  • ‑nvârtoșez
  • învârtoșam
  • ‑nvârtoșam
  • învârtoșai
  • ‑nvârtoșai
  • învârtoșasem
  • ‑nvârtoșasem
a II-a (tu)
  • învârtoșezi
  • ‑nvârtoșezi
(să)
  • învârtoșezi
  • ‑nvârtoșezi
  • învârtoșai
  • ‑nvârtoșai
  • învârtoșași
  • ‑nvârtoșași
  • învârtoșaseși
  • ‑nvârtoșaseși
a III-a (el, ea)
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
(să)
  • învârtoșeze
  • ‑nvârtoșeze
  • învârtoșa
  • ‑nvârtoșa
  • învârtoșă
  • ‑nvârtoșă
  • învârtoșase
  • ‑nvârtoșase
plural I (noi)
  • învârtoșăm
  • ‑nvârtoșăm
(să)
  • învârtoșăm
  • ‑nvârtoșăm
  • învârtoșam
  • ‑nvârtoșam
  • învârtoșarăm
  • ‑nvârtoșarăm
  • învârtoșaserăm
  • ‑nvârtoșaserăm
  • învârtoșasem
  • ‑nvârtoșasem
a II-a (voi)
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
(să)
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
  • învârtoșați
  • ‑nvârtoșați
  • învârtoșarăți
  • ‑nvârtoșarăți
  • învârtoșaserăți
  • ‑nvârtoșaserăți
  • învârtoșaseți
  • ‑nvârtoșaseți
a III-a (ei, ele)
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
(să)
  • învârtoșeze
  • ‑nvârtoșeze
  • învârtoșau
  • ‑nvârtoșau
  • învârtoșa
  • ‑nvârtoșa
  • învârtoșaseră
  • ‑nvârtoșaseră
verb (VT402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învârtoși
  • ‑nvârtoși
  • învârtoșire
  • ‑nvârtoșire
  • învârtoșit
  • ‑nvârtoșit
  • învârtoșitu‑
  • ‑nvârtoșitu‑
  • învârtoșind
  • ‑nvârtoșind
  • învârtoșindu‑
  • ‑nvârtoșindu‑
singular plural
  • învârtoșește
  • ‑nvârtoșește
  • învârtoșiți
  • ‑nvârtoșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învârtoșesc
  • ‑nvârtoșesc
(să)
  • învârtoșesc
  • ‑nvârtoșesc
  • învârtoșeam
  • ‑nvârtoșeam
  • învârtoșii
  • ‑nvârtoșii
  • învârtoșisem
  • ‑nvârtoșisem
a II-a (tu)
  • învârtoșești
  • ‑nvârtoșești
(să)
  • învârtoșești
  • ‑nvârtoșești
  • învârtoșeai
  • ‑nvârtoșeai
  • învârtoșiși
  • ‑nvârtoșiși
  • învârtoșiseși
  • ‑nvârtoșiseși
a III-a (el, ea)
  • învârtoșește
  • ‑nvârtoșește
(să)
  • învârtoșească
  • ‑nvârtoșească
  • învârtoșea
  • ‑nvârtoșea
  • învârtoși
  • ‑nvârtoși
  • învârtoșise
  • ‑nvârtoșise
plural I (noi)
  • învârtoșim
  • ‑nvârtoșim
(să)
  • învârtoșim
  • ‑nvârtoșim
  • învârtoșeam
  • ‑nvârtoșeam
  • învârtoșirăm
  • ‑nvârtoșirăm
  • învârtoșiserăm
  • ‑nvârtoșiserăm
  • învârtoșisem
  • ‑nvârtoșisem
a II-a (voi)
  • învârtoșiți
  • ‑nvârtoșiți
(să)
  • învârtoșiți
  • ‑nvârtoșiți
  • învârtoșeați
  • ‑nvârtoșeați
  • învârtoșirăți
  • ‑nvârtoșirăți
  • învârtoșiserăți
  • ‑nvârtoșiserăți
  • învârtoșiseți
  • ‑nvârtoșiseți
a III-a (ei, ele)
  • învârtoșesc
  • ‑nvârtoșesc
(să)
  • învârtoșească
  • ‑nvârtoșească
  • învârtoșeau
  • ‑nvârtoșeau
  • învârtoși
  • ‑nvârtoși
  • învârtoșiseră
  • ‑nvârtoșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învârtoșa, învârtoșezverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) face vârtos, tare; a (se) întări, a (se) solidifica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Peste zi începuse un vînt rece și noroiul se învîrtoșa, strîngîndu-se de frig. GHICA, S. A. 96. DLRLC
    • 1.1. popular A (se) face puternic, rezistent, voinic; a (se) fortifica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fortifica
      • format_quote Apa... mă învîrtoșa ea mai mult decît orice doctorie. GORJAN, H. II 8. DLRLC
  • 2. reflexiv figurat A deveni neîndurat; a se împietri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împietri
    • format_quote Cum sînteți voi toate... vorbi ea încetișor. Cum v-ați învîrtoșat, cum v-ați înlemnit. CONTEMPORANUL, IV 88. DLRLC
etimologie:
  • În + vârtos DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.