11 definiții pentru învestire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVESTIRE, învestiri, s. f. Acțiunea de a învesti; împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept, o autoritate, o atribuție etc.; confirmare într-o demnitate. – V. învesti.

ÎNVESTIRE, învestiri, s. f. Acțiunea de a învesti; împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept, o autoritate, o atribuție etc.; confirmare într-o demnitate. – V. învesti.

învestire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: învesti] 1 Punere a cuiva în mod oficial în posesia unui drept. 2 împuternicire dată cuiva spre a exercita o autoritate etc. 3 Confirmare într-o demnitate. 4 Prevedere a unui act public cu toate formele legale. 5 (Cmr ; imp) Alocare a unui fond într-o întreprindere. 6 (Înv) Asediere.

ÎNVESTIRE, învestiri, s. f. Acțiunea de a învesti; împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept, o autoritate etc.; confirmare, întărire într-o demnitate.

ÎNVESTIRE s.f. Acțiunea de a învesti; împuternicire dată cuiva pentru exercitarea unui drept, a unei autorități etc.; confirmare într-o demnitate. [< învesti].

ÎNVESTIRE s. f. acțiunea de a învesti. ◊ împuternicire dată cuiva pentru exercitarea unui drept, a unei autorități etc. ◊ confirmare într-o demnitate. (< învesti)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!învestire/investire2 (conferirea unei demnități) s. f., g.-d. art. învestirii/investirii; pl. învestiri/investiri

învestire (acțiunea de a învesti) s. f., g.-d. art. învestirii; pl. învestiri

învestire (împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept, o atribuție) s. f., g.-d. art. învestirii; pl. învestiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVESTIRE s. 1. v. înscăunare. 2. v. împuternicire.

ÎNVESTIRE s. 1. înscăunare, întronare, proclamare, ungere. (După ~ domnitorului.) 2. împuternicire, învestitură. (A primit ~.)

Intrare: învestire
învestire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învestire
  • ‑nvestire
  • învestirea
  • ‑nvestirea
plural
  • învestiri
  • ‑nvestiri
  • învestirile
  • ‑nvestirile
genitiv-dativ singular
  • învestiri
  • ‑nvestiri
  • învestirii
  • ‑nvestirii
plural
  • învestiri
  • ‑nvestiri
  • învestirilor
  • ‑nvestirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învestire, învestirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi învesti DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.