opțiuni
  • info
9 definiții pentru însurățel

Explicative DEX

ÎNSURĂȚEL, însurăței, s. m. Bărbat (tânăr) însurat de curând; (la pl.) soți (tineri) de curând căsătoriți. – Însurat2 + suf. -el.

ÎNSURĂȚEL, însurăței, s. m. Bărbat (tânăr) însurat de curând; (la pl.) soți (tineri) de curând căsătoriți. – Însurat2 + suf. -el.

însurățel sm [At: ALECSANDRI, T. 320 / Pl: ~ei / E: însurat + -el] (Șhp) 1-2 Bărbat căsătorit de curând (tânăr). 3-4 (Lpl) Pereche (tânără) căsătorită de curând.

ÎNSURĂȚEL, însurăței, s. m. Tînăr însurat de curînd; (la pl.) soți tineri, căsătoriți de curînd. Încheie socotelile și își dau seama ce avere au însurățeii. STANCU, D. 184. Vă feriți, iubiții mei Însurăței Și holtei, De rămășag cu femei. ALECSANDRI, T. 320. Însurățeii trăiau așa de bine. ȘEZ. VI 15. ◊ (Glumeț) Luca Moșneagu, însurățel de-al doilea. CREANGĂ, A. 122.

ÎNSURĂȚEL ~i m. Tânăr însurat nu demult. ◊ Tineri ~i soți căsătoriți de curând. /însurat + suf. ~el

însurățel m. tânăr însurat (mai ales la țărani).

însurățél s., pl. eĭ (dim. d. însurat). Însurat de curînd.

Ortografice DOOM

însurățel s. m., pl. însurăței, art. însurățeii

însurățel s. m., pl. însurăței, art. însurățeii

însurățel s. m., pl. însurăței, art. însurățeii

Intrare: însurățel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însurățel
  • ‑nsurățel
  • însurățelul
  • însurățelu‑
  • ‑nsurățelul
  • ‑nsurățelu‑
plural
  • însurăței
  • ‑nsurăței
  • însurățeii
  • ‑nsurățeii
genitiv-dativ singular
  • însurățel
  • ‑nsurățel
  • însurățelului
  • ‑nsurățelului
plural
  • însurăței
  • ‑nsurăței
  • însurățeilor
  • ‑nsurățeilor
vocativ singular
  • însurățelule
  • ‑nsurățelule
  • însurățele
  • ‑nsurățele
plural
  • însurățeilor
  • ‑nsurățeilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însurățel, însurățeisubstantiv masculin

  • 1. Bărbat (tânăr) însurat de curând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vă feriți, iubiții mei Însurăței Și holtei, De rămășag cu femei. ALECSANDRI, T. 320. DLRLC
    • format_quote glumeț Luca Moșneagu, însurățel de-al doilea. CREANGĂ, A. 122. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Soți (tineri) de curând căsătoriți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Încheie socotelile și își dau seama ce avere au însurățeii. STANCU, D. 184. DLRLC
      • format_quote Însurățeii trăiau așa de bine. ȘEZ. VI 15. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.