9 definiții pentru înstela
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNSTELA, pers. 3 înstelează, vb. I. Refl. (Despre cer) A se acoperi cu stele. – În + stele (pl. lui stea).
înstela vr [At: ALECSANDRI, P. III, 645 / Pzi: 3 ~lează / E: în + stele] (D. cer) A se acoperi cu stele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSTELA, pers. 3 înstelează, vb. I. Refl. (Despre cer) A se acoperi de stele. – În + stele (pl. lui stea).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNSTELA, înstelez, vb. I. Refl. (De obicei la pers. 3, despre cer) A se acoperi de stele; p. ext. (subiectul este noaptea) a fi împodobit cu stele. Să afle cele flori Ce urzește ea din zori? Ce lucrează, cum lucrează Pîn’ ce noaptea se-nstelează? ALECSANDRI, P. III 645. ◊ Tranz. Fig. Înstela-vei părul negru cu o spuză de rubine. MACEDONSKI, O. I 30.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNSTELA ~ez tranz. 1) A face să se însteleze. 2) A împodobi cu stele. [Sil. în-ste-] /în + stele
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNSTELA pers. 3 se ~ează intranz. (despre cer) A se acoperi cu stele. /în + stele
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!înstela (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se înstelează; conj. prez. 3 sg. să se însteleze; ger. înstelându-se
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înstela (a ~) vb., ind. prez. 3 înstelează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înstela vb., ind. prez. 3 sg. înstelează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — |
înstelaverb
- 1. (Despre cer) A se acoperi de stele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Înstela-vei părul negru cu o spuză de rubine. MACEDONSKI, O. I 30. DLRLC
- 1.1. (Cu referire la noapte) A fi împodobită cu stele. DLRLC
- Să afle cele flori Ce urzește ea din zori? Ce lucrează, cum lucrează Pîn’ ce noaptea se-nstelează? ALECSANDRI, P. III 645. DLRLC
-
-
etimologie:
- În + stele (pluralul lui stea). DEX '09 DEX '98