6 definiții pentru însingurat
Explicative DEX
ÎNSINGURAT, -Ă, însingurați, -te, adj. Izolat de lume, de oameni – V. însingura.
însingurat, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 140/2 / V: (îrg) ~sân~ / Pl: ~ați, ~e / E: în- + singur + -at] 1-2 (Rar) Izolat de lume, de oameni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSINGURAT, -Ă, însingurați, -le, adj. (Rar) Izolat de lume, de oameni. – V. însingura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNSINGURAT, -Ă, însingurați, -te, adj. Rămas singur; rupt de viața socială, izolat. Tractoarele mergeau însingurate, în miezul șesurilor prea largi. DUMITRIU, V. L. 110. ♦ Părăsit, stingher. Rizea își rumegă în el amărăciunea... Era atît de însingurat în inima sa, încît avea nevoie să vorbească mereu cu cineva. DUMITRIU, N. 100.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
ÎNSINGURAT adj. v. izolat, retras, singur, singuratic, solitar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
însingurat adj. v. IZOLAT. RETRAS. SINGUR. SINGURATIC. SOLITAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
însingurat, însinguratăadjectiv
- 1. Izolat de lume, de oameni. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: izolat
- Tractoarele mergeau însingurate, în miezul șesurilor prea largi. DUMITRIU, V. L. 110. DLRLC
-
- Rizea își rumegă în el amărăciunea... Era atît de însingurat în inima sa, încît avea nevoie să vorbească mereu cu cineva. DUMITRIU, N. 100. DLRLC
-
-
etimologie:
- însingura DEX '09 DEX '98