14 definiții pentru înmânat
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înmânat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înmâna] 1-3 Înmânare (1-3).
înmânat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: înmâna] 1 (D. obiecte) Predat cuiva în mână. 2-3 (Remis sau) predat cuiva personal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNMÂNA, înmânez, vb. I. Tranz. A da2, a remite, a preda un obiect în mâna cuiva. – În + mână.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înmâna vt [At: NEGRUZZI, S. I, 306 / V: (reg) ~nua / Pzi: ~nez / E: în- + mână] 1 A da ceva în mână cuiva. 2-3 @(A remite sau) a preda ceva cuiva personal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înmânua v vz înmâna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNMÂNA, înmânez, vb. I. Tranz. A da2, a remite, a preda în mână ceva cuiva. – În + mână.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNMÎNA, înmînez, vb. I. Tranz. (De obicei construit cu dativul; cu privire la bani, acte, obiecte etc.) A da, a remite, a preda în mînă. Ridicară plîngerea și înmînară lui Tomșa jaloba răzășimii. SADOVEANU, O. VII 107. Logofătul... îi înmînă o anafora. NEGRUZZI, S. I 306.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNMÂNA ~ez tranz. A da în mână; a preda; a remite. ~ un aviz. ~ o scrisoare. /în + mână
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înmânà v. a da în mână, a preda.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înmînéz v. tr. (d. mînă). Daŭ în mînă: a înmîna cuĭva o scrisoare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înmâna (a ~) vb., ind. prez. 3 înmânează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înmâna vb., ind. prez. 1 sg. înmânez, 3 sg. și pl. înmânează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNMÂNA vb. 1. a da, a încredința, a întinde, a preda, a remite, a transmite, (livr.) a confia, (înv.) a încrede, a paradosi, a pridădi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. (I-a ~ o scrisoare.) 2. v. preda.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNMÎNA vb. 1. a da, a încredința, a întinde, a preda, a remite, a transmite, (livr.) a confia, (înv.) a încrede, a paradosi, a pridădi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. (I-a ~ o scrisoare.) 2. a depune, a înainta, a preda, a prezenta, a remite, a transmite, (pop.) a băga. (A ~ o cerere.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
înmâna, înmânezverb
-
- Ridicară plîngerea și înmînară lui Tomșa jaloba răzășimii. SADOVEANU, O. VII 107. DLRLC
- Logofătul... îi înmînă o anafora. NEGRUZZI, S. I 306. DLRLC
-
etimologie:
- În + mână DEX '09 DEX '98