8 definiții pentru înfăptuitor

Explicative DEX

ÎNFĂPTUITOR, -OARE, înfăptuitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care înfăptuiește ceva; realizator. [Pr.: -tu-i-] – Înfăptui + suf. -tor.

ÎNFĂPTUITOR, -OARE, înfăptuitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care înfăptuiește ceva; realizator. [Pr.: -tu-i-] – Înfăptui + suf. -tor.

înfăptuitor, ~oare smf, a [At: DA / P: ~tu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: înfăptui + -(i)tor] (Rar) 1-2 (Persoană) care înfăptuiește (1) ceva Si: realizator, îndeplinitor.

ÎNFĂPTUITOR, -OARE, înfăptuitori, -oare, s. m. și f. Cel care înfăptuiește ceva; realizator. ♦ (Rar) Făptuitor. Mai este arestat la locuința lui și colonelul Dăscălescu, pînă cînd se va lămuri ce legături a avut cu înfăptuitorii. CAMIL PETRESCU, O. II 229.

Ortografice DOOM

înfăptuitor (desp. -tu-i-) (rar) s. m., pl. înfăptuitori

înfăptuitor (-tu-i-) (rar) s. m., pl. înfăptuitori

înfăptuitor s. m. (sil. -tu-i-), pl. înfăptuitori

Sinonime

ÎNFĂPTUITOR s. v. creator.

ÎNFĂPTUITOR s. creator, făuritor, născocitor, plăsmuitor, realizator, (înv.) săvîrșitor, scornitor, (fig.) făurar. (~ al unui nou produs pentru...)

Intrare: înfăptuitor
  • silabație: -tu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfăptuitor
  • ‑nfăptuitor
  • înfăptuitorul
  • înfăptuitoru‑
  • ‑nfăptuitorul
  • ‑nfăptuitoru‑
plural
  • înfăptuitori
  • ‑nfăptuitori
  • înfăptuitorii
  • ‑nfăptuitorii
genitiv-dativ singular
  • înfăptuitor
  • ‑nfăptuitor
  • înfăptuitorului
  • ‑nfăptuitorului
plural
  • înfăptuitori
  • ‑nfăptuitori
  • înfăptuitorilor
  • ‑nfăptuitorilor
vocativ singular
  • înfăptuitorule
  • ‑nfăptuitorule
plural
  • înfăptuitorilor
  • ‑nfăptuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfăptuitor, înfăptuitorisubstantiv masculin
înfăptuitoare, înfăptuitoaresubstantiv feminin

  • 1. rar Persoană care înfăptuiește ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Făptuitor. DLRLC
      sinonime: făptuitor
      • format_quote Mai este arestat la locuința lui și colonelul Dăscălescu, pînă cînd se va lămuri ce legături a avut cu înfăptuitorii. CAMIL PETRESCU, O. II 229. DLRLC
etimologie:
  • Înfăptui + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.