9 definiții pentru înfundătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFUNDĂTURĂ, înfundături, s. f. Drum, stradă fără ieșire; intrare, fundătură. ♦ Loc (adâncit) care pare închis din toate părțile. – Înfunda + suf. -ătură.

ÎNFUNDĂTURĂ, înfundături, s. f. Drum, stradă fără ieșire; intrare, fundătură. ♦ Loc (adâncit) care pare închis din toate părțile. – Înfunda + suf. -ătură.

înfundătu sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ri / E: înfunda + -tură] 1 Loc dosit și închis în toate părțile. 2 (Înv) Loc îngrădit într-o moșie, care aparține altcuiva decât stăpânului acesteia. 3 Fundătură. 4 Drum care se pierde în pădure sau în câmp. 5 (Pop) Dig. 6-7 Adunătură de mâl și de bușteni aduși de apă care (schimbă sau) opresc cursul acesteia. 8 Fund care astupă un butoi sau o cofa. 9 Umplutură care astupă un gol într-un zid sau într-un gard. 10 (Mpp) Astm.

ÎNFUNDĂTURĂ, înfundături, s. f. Depresiune de teren, loc adîncit, care pare închis din toate părțile. În înfundătura unei văi se zărea creasta sură a unei păduri. BUJOR, S. 55. Colo de vale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, O. A. 229.

ÎNFUNDĂTURĂ ~i f. Depresiune de teren, închisă din toate părțile. /a înfunda + suf. ~ătură

înfundătură f. 1. stradă înfundată; 2. loc retras și ascuns.

înfundătúră f., pl. ĭ. Stradă înfundată, fundac, impas. Loc retras și ascuns.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfundătu s. f., g.-d. art. înfundăturii; pl. înfundături

înfundătu s. f., g.-d. art. înfundăturii; pl. înfundături

înfundătu s. f., g.-d. art. înfundăturii; pl. înfundături

Intrare: înfundătură
înfundătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfundătu
  • ‑nfundătu
  • înfundătura
  • ‑nfundătura
plural
  • înfundături
  • ‑nfundături
  • înfundăturile
  • ‑nfundăturile
genitiv-dativ singular
  • înfundături
  • ‑nfundături
  • înfundăturii
  • ‑nfundăturii
plural
  • înfundături
  • ‑nfundături
  • înfundăturilor
  • ‑nfundăturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfundătu, înfundăturisubstantiv feminin

  • 1. Drum, stradă fără ieșire. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Loc (adâncit) care pare închis din toate părțile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În înfundătura unei văi se zărea creasta sură a unei păduri. BUJOR, S. 55. DLRLC
      • format_quote Colo de vale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, O. A. 229. DLRLC
etimologie:
  • Înfunda + sufix -ătură. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.