8 definiții pentru îndrăgostire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDRĂGOSTIRE s. f. (Rar) Faptul de a (se) îndrăgosti; îndrăgire, înamorare. – V. îndrăgosti.
ÎNDRĂGOSTIRE s. f. (Rar) Faptul de a (se) îndrăgosti; îndrăgire, înamorare. – V. îndrăgosti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îndrăgostire sf [At: DEX / Pl: ~ri / E: îndrăgosti] 1 Îndrăgire. 2 Înamorare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDRĂGOSTIRE s. f. (Rar) Faptul de a (se) îndrăgosti.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îndrăgostire (rar) s. f., g.-d. art. îndrăgostirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îndrăgostire (rar) s. f., g.-d. art. îndrăgostirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndrăgostire s. f., g.-d. art. îndrăgostirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNDRĂGOSTIRE s. (livr.) înamorare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDRĂGOSTIRE s. (livr.) înamorare.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
îndrăgostire, îndrăgostirisubstantiv feminin
etimologie:
- îndrăgosti DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.