8 definiții pentru încălărare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCĂLĂRARE s. f. (Înv.) Acțiunea de a se încălăra; încălecare. – V. încălăra.

ÎNCĂLĂRARE s. f. (Înv.) Acțiunea de a se încălăra; încălecare. – V. încălăra.

încălărare sf [At: DA ms / Pl: ~rări / E: încălăra] (Înv) 1-2 Încălecare (1, 5).

ÎNCĂLĂRARE s. f. (Rar, învechit și arhaizant) Acțiunea de a se încălăra; încălecare. Moș Petrea a mormăit poruncă de încălărare; mezinul a cercetat căruța și s-a întors. SADOVEANU, N. P. 31.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încălărare (înv.) s. f., g.-d. art. încălărării

încălărare (înv.) s. f., g.-d. art. încălărării

încălărare s. f., g.-d. art. încălărării

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCĂLĂRARE s. v. încălecare.

Intrare: încălărare
încălărare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încălărare
  • ‑ncălărare
  • încălărarea
  • ‑ncălărarea
plural
  • încălărări
  • ‑ncălărări
  • încălărările
  • ‑ncălărările
genitiv-dativ singular
  • încălărări
  • ‑ncălărări
  • încălărării
  • ‑ncălărării
plural
  • încălărări
  • ‑ncălărări
  • încălărărilor
  • ‑ncălărărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încălărare, încălărărisubstantiv feminin

  • 1. învechit Acțiunea de a se încălăra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încălecare
    • format_quote Moș Petrea a mormăit poruncă de încălărare; mezinul a cercetat căruța și s-a întors. SADOVEANU, N. P. 31. DLRLC
etimologie:
  • vezi încălăra DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.