13 definiții pentru închiondora

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCHIONDORA, închiondorez, vb. I. Refl. (Reg.) A se uita urât, încruntat, cruciș. – În + chiondorî(ș).

ÎNCHIONDORA, închiondorez, vb. I. Refl. (Reg.) A se uita urât, încruntat, cruciș. – În + chiondorî(ș).

închiondora vr [At: JIPESCU, O. 123 / V: (reg) ~oldura, (cscj) ~rî / Pzi: ~rez / E: ns cf chiondorâș] (Reg) 1 (D. oameni) A se uita urât, încruntat la cineva cu intenții de ceartă. 2 (D. boi) A se uita urât unul la altul înainte de a se lua la bătaie.

ÎNCHIONDORA, închiondorez, vb. I. Refl. A se uita la cineva chiondorîș, încruntat, posomorît, supărat. – Variante: închioldura (PAS, L. I 43) vb. I, închiondorî vb. IV.

închioldura v vz închiondora

închiondorî v vz închiondora

ÎNCHIONDORÎ vb. IV v. închiondora.

închĭondoréz (mă) v. refl. Munt. Mă uĭt chĭondorîș (chĭorîș), mă împoncișez. – Și -răsc, a se -rî. În Olt. mă încondorez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

închiondora vb., ind. prez. 1 sg. închiondorez, 3 sg. și pl. închiondorea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCHIONDORA vb. (reg.) a se închiorchioșa. (Ce te ~ astfel la el?)

*ÎNCHIONDORA vb. (reg.) a se închiorchioșa. (Ce te ~ astfel la el?)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

închiondorî vb. IV refl. (reg.) V. închiondora.

Intrare: închiondora
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închiondora
  • ‑nchiondora
  • închiondorare
  • ‑nchiondorare
  • închiondorat
  • ‑nchiondorat
  • închiondoratu‑
  • ‑nchiondoratu‑
  • închiondorând
  • ‑nchiondorând
  • închiondorându‑
  • ‑nchiondorându‑
singular plural
  • închiondorea
  • ‑nchiondorea
  • închiondorați
  • ‑nchiondorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • închiondorez
  • ‑nchiondorez
(să)
  • închiondorez
  • ‑nchiondorez
  • închiondoram
  • ‑nchiondoram
  • închiondorai
  • ‑nchiondorai
  • închiondorasem
  • ‑nchiondorasem
a II-a (tu)
  • închiondorezi
  • ‑nchiondorezi
(să)
  • închiondorezi
  • ‑nchiondorezi
  • închiondorai
  • ‑nchiondorai
  • închiondorași
  • ‑nchiondorași
  • închiondoraseși
  • ‑nchiondoraseși
a III-a (el, ea)
  • închiondorea
  • ‑nchiondorea
(să)
  • închiondoreze
  • ‑nchiondoreze
  • închiondora
  • ‑nchiondora
  • închiondoră
  • ‑nchiondoră
  • închiondorase
  • ‑nchiondorase
plural I (noi)
  • închiondorăm
  • ‑nchiondorăm
(să)
  • închiondorăm
  • ‑nchiondorăm
  • închiondoram
  • ‑nchiondoram
  • închiondorarăm
  • ‑nchiondorarăm
  • închiondoraserăm
  • ‑nchiondoraserăm
  • închiondorasem
  • ‑nchiondorasem
a II-a (voi)
  • închiondorați
  • ‑nchiondorați
(să)
  • închiondorați
  • ‑nchiondorați
  • închiondorați
  • ‑nchiondorați
  • închiondorarăți
  • ‑nchiondorarăți
  • închiondoraserăți
  • ‑nchiondoraserăți
  • închiondoraseți
  • ‑nchiondoraseți
a III-a (ei, ele)
  • închiondorea
  • ‑nchiondorea
(să)
  • închiondoreze
  • ‑nchiondoreze
  • închiondorau
  • ‑nchiondorau
  • închiondora
  • ‑nchiondora
  • închiondoraseră
  • ‑nchiondoraseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închioldura
  • ‑nchioldura
  • închioldurare
  • ‑nchioldurare
  • închioldurat
  • ‑nchioldurat
  • închiolduratu‑
  • ‑nchiolduratu‑
  • închioldurând
  • ‑nchioldurând
  • închioldurându‑
  • ‑nchioldurându‑
singular plural
  • închioldurea
  • ‑nchioldurea
  • închioldurați
  • ‑nchioldurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • închioldurez
  • ‑nchioldurez
(să)
  • închioldurez
  • ‑nchioldurez
  • închiolduram
  • ‑nchiolduram
  • închioldurai
  • ‑nchioldurai
  • închioldurasem
  • ‑nchioldurasem
a II-a (tu)
  • închioldurezi
  • ‑nchioldurezi
(să)
  • închioldurezi
  • ‑nchioldurezi
  • închioldurai
  • ‑nchioldurai
  • închioldurași
  • ‑nchioldurași
  • închiolduraseși
  • ‑nchiolduraseși
a III-a (el, ea)
  • închioldurea
  • ‑nchioldurea
(să)
  • închioldureze
  • ‑nchioldureze
  • închioldura
  • ‑nchioldura
  • închioldură
  • ‑nchioldură
  • închioldurase
  • ‑nchioldurase
plural I (noi)
  • închioldurăm
  • ‑nchioldurăm
(să)
  • închioldurăm
  • ‑nchioldurăm
  • închiolduram
  • ‑nchiolduram
  • închioldurarăm
  • ‑nchioldurarăm
  • închiolduraserăm
  • ‑nchiolduraserăm
  • închioldurasem
  • ‑nchioldurasem
a II-a (voi)
  • închioldurați
  • ‑nchioldurați
(să)
  • închioldurați
  • ‑nchioldurați
  • închioldurați
  • ‑nchioldurați
  • închioldurarăți
  • ‑nchioldurarăți
  • închiolduraserăți
  • ‑nchiolduraserăți
  • închiolduraseți
  • ‑nchiolduraseți
a III-a (ei, ele)
  • închioldurea
  • ‑nchioldurea
(să)
  • închioldureze
  • ‑nchioldureze
  • închioldurau
  • ‑nchioldurau
  • închioldura
  • ‑nchioldura
  • închiolduraseră
  • ‑nchiolduraseră
verb (V410)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închiondorî
  • ‑nchiondorî
  • închiondorâre
  • ‑nchiondorâre
  • închiondorât
  • ‑nchiondorât
  • închiondorâtu‑
  • ‑nchiondorâtu‑
  • închiondorând
  • ‑nchiondorând
  • închiondorându‑
  • ‑nchiondorându‑
singular plural
  • închiondorăște
  • ‑nchiondorăște
  • închiondoraște
  • ‑nchiondoraște
  • închiondorâți
  • ‑nchiondorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • închiondorăsc
  • ‑nchiondorăsc
(să)
  • închiondorăsc
  • ‑nchiondorăsc
  • închiondoram
  • ‑nchiondoram
  • închiondorâi
  • ‑nchiondorâi
  • închiondorâsem
  • ‑nchiondorâsem
a II-a (tu)
  • închiondorăști
  • ‑nchiondorăști
(să)
  • închiondorăști
  • ‑nchiondorăști
  • închiondorai
  • ‑nchiondorai
  • închiondorâși
  • ‑nchiondorâși
  • închiondorâseși
  • ‑nchiondorâseși
a III-a (el, ea)
  • închiondorăște
  • ‑nchiondorăște
  • închiondoraște
  • ‑nchiondoraște
(să)
  • închiondorască
  • ‑nchiondorască
  • închiondora
  • ‑nchiondora
  • închiondorî
  • ‑nchiondorî
  • închiondorâse
  • ‑nchiondorâse
plural I (noi)
  • închiondorâm
  • ‑nchiondorâm
(să)
  • închiondorâm
  • ‑nchiondorâm
  • închiondoram
  • ‑nchiondoram
  • închiondorârăm
  • ‑nchiondorârăm
  • închiondorâserăm
  • ‑nchiondorâserăm
  • închiondorâsem
  • ‑nchiondorâsem
a II-a (voi)
  • închiondorâți
  • ‑nchiondorâți
(să)
  • închiondorâți
  • ‑nchiondorâți
  • închiondorați
  • ‑nchiondorați
  • închiondorârăți
  • ‑nchiondorârăți
  • închiondorâserăți
  • ‑nchiondorâserăți
  • închiondorâseți
  • ‑nchiondorâseți
a III-a (ei, ele)
  • închiondorăsc
  • ‑nchiondorăsc
(să)
  • închiondorască
  • ‑nchiondorască
  • închiondorau
  • ‑nchiondorau
  • închiondorâ
  • ‑nchiondorâ
  • închiondorâseră
  • ‑nchiondorâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

închiondora, închiondorezverb

etimologie:
  • În + chiondorî(ș) DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.