opțiuni
  • info

8 definiții pentru împrumutare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPRUMUTARE s. f. Acțiunea de a împrumuta și rezultatul ei. – V. împrumuta.

ÎMPRUMUTARE s. f. Acțiunea de a împrumuta și rezultatul ei. – V. împrumuta.

împrumutare sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 217/28 / Pl: ~tări / E: împrumuta] 1-2 împrumut (1-2). 3-4 (Oferire cuiva sau) luare de la cineva a unei sume de bani, urmând a fi restituită o sumă echivalentă ca valoare Si: (pop) împrumutat1 (3-4), (înv) împrumutătură (3-4). 5-6 (Îlav) Cu ~ (Cu) împrumut (1-2). 7 (Lin) Preluare a unor cuvinte din altă limbă Si: împrumutat1 (5). 8 Preluare a unor obiceiuri ale altei comunități Si: (pop) imprumutat1 (6), (înv) împrumutătură (5). 9 (Pex) Imitare. 10 (Pop) Zile împrumutate2 (5).

ÎMPRUMUTARE s. f. (Învechit) Acțiunea de a împrumuta; împrumut. Avea bănișori dați cu împrumutare. SLAVICI, O. I 218. Artele... fac împrumutări norocite de la măiestrii cîmpene și primitive. ODOBESCU, S. II 107.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împrumutare s. f., g.-d. art. împrumutării

împrumutare s. f., g.-d. art. împrumutării

împrumutare s. f., g.-d. art. împrumutărtii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPRUMUTARE s. v. creditare.

ÎMPRUMUTARE s. (FIN.) creditare. (~ cuiva cu suma de...)

Intrare: împrumutare
împrumutare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împrumutare
  • ‑mprumutare
  • împrumutarea
  • ‑mprumutarea
plural
  • împrumutări
  • ‑mprumutări
  • împrumutările
  • ‑mprumutările
genitiv-dativ singular
  • împrumutări
  • ‑mprumutări
  • împrumutării
  • ‑mprumutării
plural
  • împrumutări
  • ‑mprumutări
  • împrumutărilor
  • ‑mprumutărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împrumutare, împrumutărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a împrumuta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: creditare împrumut
    • format_quote Avea bănișori dați cu împrumutare. SLAVICI, O. I 218. DLRLC
    • format_quote Artele... fac împrumutări norocite de la măiestrii cîmpene și primitive. ODOBESCU, S. II 107. DLRLC
etimologie:
  • vezi împrumuta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.