4 definiții pentru îmburuiena
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îmburuiena vr [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / P: ~ru-ie~ / Pzi: ~nez / E: în- + buruiena] (Înv) A se umple de buruieni.
îmburuĭenéz v. tr. Acoper cu buruĭene. V. refl. Ogoru se îmburuĭenează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îmburuiena vb. (sil. -ru-ie-), ind. prez. 3 sg. îmburuienează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
îmburuiena vb. I refl. (reg.) a se umple de buruieni; a se buruiena.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: îmburuiena
- silabație: -ru-ie-
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)