11 definiții pentru zvâcnit (s.n.)

Explicative DEX

ZVÂCNIT1 s. n. Zvâcnire, zvâcnet. – V. zvâcni.

ZVÂCNIT1 s. n. Zvâcnire, zvâcnet. – V. zvâcni.

zvâcnit1 sn [At: AGÂRBICEANU, S. P. 17 / Pl: ? / E: zvâcni] (Rar) 1-2 Zvâcneală (1-2). 3 Zvâcnet (3).

zvîcnit1 s.n. Faptul de a zvîcni. • /v. zvîcni.

zvîcnit2, -ă adj. Care zvîcnește, cu zvîcniri; care este repezit, mișcat repede, brusc. Mîinile cu mișcări repezi, zvîcnite, înfrigurate, au deschis grabnic lacăte în încuietori (CE. PETR.). • pl. -ți, -te. /v. zvîcni.

ZVÎCNIT1 s. n. Faptul de a zvîcni; zvîcnire, zvîcnet. Într-un singur zvîcnit de aripi ar trece de pe-un munte pe altul. AGÎRBICEANU, S. P. 17.

ZVÎCNIT1 s. n. Zvîcnire, zvîcnet. – V. zvîcni.

Ortografice DOOM

zvâcnit (rar) s. n.

zvâcnit (rar) s. n.

zvâcnit s. n.

Sinonime

ZVÂCNIT s. v. palpitație.

ZVÎCNIT s. bătaie, palpitare, palpitație, pulsație, ticăit, tresărire, zbatere, zvîcneală, zvîcnet, zvîcnire, zvîcnitură, (rar) tresăritură, (înv.) palpit, răsăritură, săltare. (~ al inimii.)

Intrare: zvâcnit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zvâcnit
  • zvâcnitul
  • zvâcnitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zvâcnit
  • zvâcnitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zvâcnitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a zvâcni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Într-un singur zvîcnit de aripi ar trece de pe-un munte pe altul. AGÎRBICEANU, S. P. 17. DLRLC
etimologie:
  • vezi zvâcni DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.