7 definiții pentru zuzuit
Explicative DEX
zuzuit sn [At: LM / Pl: ~uri / E: zuzui] (Pop) 1-3 Zbârnâială (1-3). 4 Murmur.
ZUZUIT sbst. Faptul de a zuzui și rezultatul acestei acțiuni; bîzîit; susur: auzi ~ul din tronișor și de astă dată nu se mai putea stâpîni ISP. [onom.: comp. și ZÎZĂI].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ZUZUIT, zuzuituri, s. n. (Popular) Zumzet. În aceeași clipeală mai auzi zuzuitul din tronișor și de astă dată nu se mai putu stăpîni. ISPIRESCU, U. 99.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZUZUIT, zuzuituri, s. n. (Neobișnuit) Zumzet. – V. zuzui.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Ortografice DOOM
zuzuit s. n., pl. zuzuituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
ZUZUIT, zuzuituri, s. n. (Pop.) Zumzet. (din zuzui) [def. și DLRLC]
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
zîz interj. – Imită bîzîitul. – Var. zzz. Creație expresivă, cf. bîz. – Der. zîzîi (var. zizăi), vb. (a bîzîi; a rosti pe z prelungit); zuzui, vb. (a bîzîi; a murmura); zuzuit, s. n. (bîzîit; murmur); zuz, adj. (prostit, zăpăcit).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zuzuit, zuzuiturisubstantiv neutru
- 1. Zumzet. DLRLCsinonime: zumzet
- În aceeași clipeală mai auzi zuzuitul din tronișor și de astă dată nu se mai putu stăpîni. ISPIRESCU, U. 99. DLRLC
-
etimologie:
- zuzui DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.