22 de definiții pentru zorzon zorzoană țorțoane


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZORZÓN, zorzoane, s. n. (Mai ales la pl.) Podoabă lipsită de valoare și fără gust. – Et. nec.

zorzon s.n. v. zorzoană.

zorzón și (maĭ rar) țorțón și țorțól n., pl. oane, oale (înrudit cu zurzur și țurțur. Cp. și cu țarțam și cu ung. zérzúr, tumult, furtună). Fam. Podoabă, ornament (maĭ ales de metal, dar și alt-fel): uniforma îĭ strălucea de zorzoane, o casă cu zorzoane.

zarzana sf vz zorzoană

zurzur s.m. (pop.) Podoabă. • pl. -i. /cf. zorzon.

ZORZOÁNE s. f. pl. Podoabe lipsite de valoare și fără gust. – Et. nec.

ȚORȚOÁNE s. f. pl. v. zorzoane.

ZORZOÁNE s. f. pl. Podoabe pretențioase și, de obicei, de prost gust. Își clădise o casă înflorită cu multe zorzoane, acoperită cu tablă roșie. SADOVEANU, P. S. 155. Cocoane înțepate, c-un zîmbet pregătit de acasă, în rochii de atlas cu fel de fel de zorzoane. VLAHUȚĂ, O. A. III 167. Flăcăi cu pălăriile numai în panglice, cu zorzoane de alamă la opinci. ODOBESCU, S. I 469. ◊ Fig. Și mai vîrtos decît slovele mele, Prea cu zorzoane, prea cu mărgele, Și mai dihai decît strunele cîntului Faceți să scapere miezul cuvîntului. DEȘLIU, G. 34. – Variantă: țorțoane (NEGRUZZI, S. I 338) s. f. pl.

ZORZOÁNE s. f. pl. Podoabe pretențioase și fără gust.

ZORZOÁNE f. pl. Obiecte mărunte lipsite de valoare (și de gust), folosite drept podoabe. /Orig. nec.

zorzoană f. 1. podoabă de cele două laturi ale frâului; 2. fig. pl. găteli femeiești: s’o facă ca pe paparudă cu moțuri și cu zorzoane. [Origină necunoscută].

zúrzur m. (d. zuruĭ, adică „ornament, care zuruĭe”, apoĭ și alt-fel. Var. țurțur și zorzon. V. cĭucure). Buc. Pl. Zorzoane, canafurĭ, cĭucurĭ la harnașament. (Teod. P. P. 149).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zorzón s. n., pl. zorzoáne

zorzón s. n., pl. zorzoáne

zorzoáne s. n. pl. (sg. zorzón)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZORZOÁNE s. pl. (reg.) țorțoale (pl.), (Mold.) fesfesele (pl.), (prin Transilv.) sovoane (pl.), (fam.) farafastâcuri (pl.), (fam. depr.) țarțamuri (pl.).

ZORZOANE s. pl. (reg.) țorțoale (pl.), (Mold.) fesfesele[1] (pl.), (prin Transilv.) sovoane (pl.), (fam.) farafastîcuri (pl.), (fam. depr.) țarțamuri (pl.). corectată

  1. în original: fes esele Ladislau Strifler

Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZORZOÁNĂ, zorzoáne, s. f. v. zorzoane. (din zor2 probabil referitor la podoabele folosite la începuturi pentru a face zgomot [și a atrage astfel atenția], cf. și țarțam)

Intrare: zorzon
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zorzon
  • zorzonul
  • zorzonu‑
plural
  • zorzoane
  • zorzoanele
genitiv-dativ singular
  • zorzon
  • zorzonului
plural
  • zorzoane
  • zorzoanelor
vocativ singular
plural
zorzoană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zorzoa
  • zorzoana
plural
  • zorzoane
  • zorzoanele
genitiv-dativ singular
  • zorzoane
  • zorzoanei
plural
  • zorzoane
  • zorzoanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • țorțoane
  • țorțoanele
genitiv-dativ singular
plural
  • țorțoane
  • țorțoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zorzon zorzoană țorțoane

  • 1. mai ales la plural Podoabă lipsită de valoare și fără gust.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • Își clădise o casă înflorită cu multe zorzoane, acoperită cu tablă roșie. SADOVEANU, P. S. 155.
    • Cocoane înțepate, c-un zîmbet pregătit de acasă, în rochii de atlas cu fel de fel de zorzoane. VLAHUȚĂ, O. A. III 167.
      surse: DLRLC
    • Flăcăi cu pălăriile numai în panglice, cu zorzoane de alamă la opinci. ODOBESCU, S. I 469.
      surse: DLRLC
    • figurat Și mai vîrtos decît slovele mele, Prea cu zorzoane, prea cu mărgele, Și mai dihai decît strunele cîntului Faceți să scapere miezul cuvîntului. DEȘLIU, G. 34.
      surse: DLRLC

etimologie: