8 definiții pentru ziușoară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZIUȘOÁRĂ s. f. (Rar) Ziulică. ◊ Loc. adv. La ziușoară = în zori de zi, dis-de-dimineață. [Pr.: zi-u-] – Zi + suf. -ușoară.

ZIUȘOÁRĂ s. f. (Rar) Ziulică. ◊ Loc. adv. La ziușoară = în zori de zi, dis-de-dimineață. [Pr.: zi-u-] – Zi + suf. -ușoară.

ZIUȘOÁRĂ, ziușoare, s. f. (Rar) Ziulică. ◊ Loc. adv. La ziușoară = în zori de zi, de dimineață. Cînd era la ziușoară Valenaș sub pînzușoară... Șapte mîndre mi-l bocea Și la groapă mi-l ducea. ȘEZ. XX 10.

ZIUȘOÁRĂ s. f. (Rar) Ziulică. ◊ Loc. adv. La ziușoară = în zori de zi, dis-de-dimineață. – Din zi + suf. -uș-oară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ziușoáră (rar) (zi-u-) s. f., g.-d. art. ziușoárei

ziușoáră s. f. (sil. zi-u-); pl. ziușoáre

ziușoáră s. f. (sil. zi-u-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZIUȘOÁRĂ s. v. zilișoară, ziulică.

ziușoa s. v. ZILIȘOARĂ. ZIULICĂ.

Intrare: ziușoară
ziușoară substantiv feminin
  • silabație: zi-u-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ziușoa
  • ziușoara
plural
  • ziușoare
  • ziușoarele
genitiv-dativ singular
  • ziușoare
  • ziușoarei
plural
  • ziușoare
  • ziușoarelor
vocativ singular
plural

ziușoară

etimologie:

  • Zi + sufix -ușoară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM