15 definiții pentru zgrăbunță grăbunță zgrăbunț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGRĂBÚNȚĂ, zgrăbunțe, s. f. (Pop.) 1. Bubuliță, coș. 2. Grăuncior de unt, de brânză, de gheață etc. (care plutește într-un lichid). – Et. nec.

ZGRĂBÚNȚĂ, zgrăbunțe, s. f. (Pop.) 1. Bubuliță, coș. 2. Grăuncior de unt, de brânză, de gheață etc. (care plutește într-un lichid). – Et. nec.

ZGRĂBÚNȚĂ, zgrăbunțe, s. f. (Popular) 1. Bubuliță, coș. Un fel de zgrăbunțe cu rădăcină... ce se fac în porii pielei. La TDRG. 2. Grăuncior de unt, de brînză, de gheață etc. (care plutește într-un lichid). – Variantă: zgrăbúnț, zgrăbunțe, s. n.

ZGRĂBÚNȚĂ, zgrăbunțe, s. f. (Pop.) 1. Bubuliță, coș. 2. Grăuncioară de unt, de brânză, de gheață etc. (care plutește într-un lichid).

zgrăbúnță f., pl. e (cp. cu brobință, zdroboneț și zgrunț). Găuncĭor, granul. Pl. Zgrunțurĭ, asperitățĭ pe pele (spuzeală) saŭ pe altă suprafață.

grăbunță sf vz zgrăbunță

ZGRĂBÚNȚ s. n. v. zgrăbunță.

sgrăbunță f. 1. grăuncioară de unt, brânză, etc., plutind într’un lichid; 2. inflamațiunea pielii, spuzeală. [Origină necunoscută].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zgrăbúnță (pop.) s. f., g.-d. art. zgrăbúnței; pl. zgrăbúnțe

zgrăbúnță s. f., g.-d. art. zgrăbúnței; pl. zgrăbúnțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGRĂBÚNȚĂ s. v. bubiță, bubuliță, coș.

zgrăbunță s. v. BUBIȚĂ. BUBULIȚĂ. COȘ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGRĂBÚNȚĂ, zgrăbúnțe, s. f. ~ (creație expresivă, prob. bazată pe grăunț + s- espresiv; sau din brobință și zgrunț)

sgrăbúnță (-țe), s. f.1. Grăuncior, granulă. – 2. Bubuliță, coș. – Var. sgrăbunț, zgrăbunț(ă). Creație expresivă, probabil bazată pe grăunț, cu s- expresiv. Legătura cu lat. carbuncŭlus (Pușcariu, Jb., XI, 129; Pușcariu 1939; REW 1677; Tiktin) este improbabilă. Scriban apropie cuvîntul de brobință și sgrunț, aproape sigur. Uz general, dar rar în E (ALR, I, 129). – Der. sgrăbunțică, s. f. (plantă, Lampsana communis); sgrăbunțos (var. sgrobunțos), adj. (granulos, grăunțos).

ZGRĂBÚNȚ, zgrăbúnțe, s. n. (Var.) Zgrăbunță. (cf. zgrăbunț)

Intrare: zgrăbunță
zgrăbunță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgrăbunță
  • zgrăbunța
plural
  • zgrăbunțe
  • zgrăbunțele
genitiv-dativ singular
  • zgrăbunțe
  • zgrăbunței
plural
  • zgrăbunțe
  • zgrăbunțelor
vocativ singular
plural
grăbunță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgrăbunț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgrăbu
  • zgrăbunțul
  • zgrăbunțu‑
plural
  • zgrăbunțe
  • zgrăbunțele
genitiv-dativ singular
  • zgrăbu
  • zgrăbunțului
plural
  • zgrăbunțe
  • zgrăbunțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zgrăbunță grăbunță zgrăbunț popular

  • exemple
    • Un fel de zgrăbunțe cu rădăcină... ce se fac în porii pielei. La TDRG.
      surse: DLRLC
  • 2. Grăuncior de unt, de brânză, de gheață etc. (care plutește într-un lichid).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: