11 definiții pentru zdroncănire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDRONCĂNI, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Zdronc + suf. -ăni.

ZDRONCĂNI, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Zdronc + suf. -ăni.

zdroncăni vb. IV. intr. (despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). Carul țăcăne, zdroncăne (STANCU). • prez.ind. pers. 3 zdroncăne. /zdronc + -ăni.

ZDRONCĂNI, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Din zdronc.

A ZDRONCĂNI pers. 3 ~ește intranz. (despre vehicule) A produce un zgomot neplăcut continuu (din cauza zdruncinăturilor); a hurui; a durui. /zdronc + suf. ~ăni

zdrăngănésc și -cănésc v. intr. (imit. d. zdrang! drang! zdrîng! drîng! și rudă cu bg. drŭnkam, zdrăngănesc, drŭnkalka, drŭnkalo, zurgalăŭ, drangolnĭk, vioară; sîrb. ceh. drankati, a zdrăngăni. V. drîmbă 1, trăncănesc). Sun, răsun, vorbind de o sabie purtată în teacă, de o chitară ș. a. Cînt prost orĭ prea mult din chitară, din pian: nu maĭ zdrăngăni! V. tr. Soldațiĭ îșĭ zdrăngăneaŭ săbiile. – Și drăng-, zdrîng-, drîng-. În Trans. și strănc-, în Serbia zdronc-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zdroncăni (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. zdroncăne, 3 pl. zdroncăn, imperf. 3 sg. zdroncănea; conj. prez. 3 să zdroncăne

zdroncăni (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. zdroncăne, imperf. 3 sg. zdroncănea; conj. prez. 3 să zdroncăne

zdroncăni vb., ind. prez. 3 sg. zdroncăne / zdroncănește, imperf. 3 sg. zdroncănea; conj. prez. 3 zdroncăne / zdroncănească

zdroncăni vb., ind. prez. 3 sg. zdroncăne/zdroncănește, imperf. 3 sg. zdroncănea; conj. prez. 3 sg. și pl. zdroncăne/zdroncănească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: zdroncănire
zdroncănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdroncănire
  • zdroncănirea
plural
  • zdroncăniri
  • zdroncănirile
genitiv-dativ singular
  • zdroncăniri
  • zdroncănirii
plural
  • zdroncăniri
  • zdroncănirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zdroncăni, zdroncănverb

  • 1. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Drumul e moale, alb. Carul țăcăne, zdroncăne. STANCU, D. 186. DLRLC
etimologie:
  • Zdronc + sufix -ăni. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.